Studiu Biblic
Da, am Biblia in casa. Da, am deschis-o si am citit-o atat cat mi-a permis timpul. Am studiat primele 15 pagini. Cand spun studiat nu ma refer la metoda de a citi si a exclama un simplu “waw”. Am luat Biblia in mana si m-am apucat sa citesc.
Dumnezeu a zis: “S? fie lumin?!” ?i a fost lumin?.
Dumnezeu a creat lumina. Lumina a fost buna. Dumnezeu a despartit lumina de intuneric. Cum a putut sa desparta lumina de intuneric cat timp a creat planetele (Soarele si Luna in cazul nostru) cu cateva zile mai tarziu? Lumina aparea de unde? Intunericul de unde aparea?
Dumnezeu a zis: “S? fie o întindere între ape, ?i ea s? despart? apele de ape.” ?i Dumnezeu a f?cut întinderea, ?i ea a desp?r?it apele cari sînt dedesuptul întinderii de apele cari sînt deasupra întinderii. Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o sear?, ?i apoi a fost o diminea??: aceasta a fost ziua a doua.
Popoarele primitive vedeau cerul ca si un obiect solid. Se presupunea ca cerul era fundul unui mare rezervor plin cu apa din care aparea ploaia. Din cunostintele actuale dobandite pe bancile scolii stim ca apa din cer provine din evaporare (circuitul apei in natura).
Dumnezeu a zis: “S? fie ni?te lumin?tori în întinderea cerului, ca s? despart? ziua de noapte; ei s? fie ni?te semne cari s? arate vremile, zilele ?i anii;
In ziua a patra a aparut Soarele si Luna. Luna este considerata gresit un luminator. Nu depindem de lumina Lunii, daca Luna nu ar lumina, tot intuneric ar fi. Din cunostintele mele (poate gresite) suprafata lunii refracta razele de Soare si lumina venita de pe Pamant. Luna nu emite lumina de la sine. Luna are alta importanta pentru viata de pe Pamant (flux, reflux). Mai multe detalii aici.
Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: “Po?i s? m?nînci dup? pl?cere din orice pom din gr?din?;
Am trecut la Adam si Eva. Distingem din versetul de mai sus regimul vegetarian pe care ar fi trebuit sa il respecte Adam si Eva si pedeapsa pe care o vor primi daca vor manca din “pomul cunostintei binelui si raului”.
?arpele era mai ?iret decît toate fiarele cîmpului pe cari le f?cuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: “Oare a zis Dumnezeu cu adev?rat: “S? nu mînca?i din to?i pomii din gr?din??”
Mai tineti minte in orele de religie, cand profesoara va spunea ca sarpele era Diavolul care i-a indemnat pe Adam si Eva sa manance din rodul pomului? In capitolul 3 nu apare nicaieri cuvantul Diavol, Satan, Drac sau alte pseudonime ale raului. Era doar un sarpe vorbitor care i-a dus de nas pe stramosii nostri.
O alta tampenie pe care o invatam in scoli este simbolul “marului discordiei”. Adam si Eva au mancat din “rodul pomului”, cuvantul “mar” nu apare pe nicaieri. Presupun ca vreun preot frustrat, care nu suporta merele, a bagat in mintea oamenilor acest simbol.
In fine, au muscat din rodul pomului si li s-au deschis ochii. Au fost pedepsiti de Dumnezeu, fiind iscoditi din Gradina Edenului (nicidecum pedeapsa cu moartea). In cazul sarpelui, el a scapat usor, dar nu apare nicaieri cum ca Dumnezeu i-ar fi luat darul de a vorbi.
Domnul Dumnezeu a zis: “Iat? c? omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscînd binele ?i r?ul. S?-l împedec?m dar acum ca nu cumva s?-?i întind? mîna, s? ia ?i din pomul vie?ii, s? m?nînce din el, ?i s? tr?iasc? în veci.”
Ca unul din Noi? Nu inteleg… sunt mai multi Dumnezei? Sa nu ma luati cu povesti precum “Sfanta Treime” pentru ca in primele 3 pagini nici nu exista vorba de asa ceva. Deci acest “Noi” imi da de gandit.
Dup? o bucat? de vreme, Cain a adus Domnului o jertf? de mîncare din roadele p?mîntului. Abel a adus ?i el o jertf? de mîncare din oile întîi n?scute ale turmei lui ?i din gr?simea lor. Domnul a privit cu pl?cere spre Abel ?i spre jertfa lui; dar spre Cain ?i spre jertfa lui, n’a privit cu pl?cere. Cain s’a mîniat foarte tare, ?i i s’a posomorît fa?a.
Mai sus, Dumnezeu le spunea lui Adam si Eva sa manance doar din pomii din gradina. Nu exista nici o referire la uciderea animalelor, prajirea carnii sau mancarea acesteia negatita. Si uite ca Dumnezeu accepta jertfa lui Abel, in fata jertfei lui Cain. De ce accepta carne in fata unor legume? Poate autorul a uitat ce a scris cu cateva pagini inainte.
Cînd vei lucra p?mîntul, s? nu-?i mai dea bog??ia lui. Pribeag ?i fugar s? fii pe p?mînt.”
Stim povestea cum Cain il omoara pe Abel. Cain este blestemat de catre Dumnezeu. Va lucra pamantul si nu va primi bogatia lui pentru ca va fi un fugar pe pamant. Mi se pare logic. Daca sadesc niste rosii la Cluj si fug in Bucuresti, ma si mir cum m-as putea bucura de recolta.
Cînd vei lucra p?mîntul, s? nu-?i mai dea bog??ia lui. Pribeag ?i fugar s? fii pe p?mînt.” Iat? c? Tu m? izgone?ti azi de pe fa?a p?mîntului; eu voi trebui s? m? ascund de Fa?a Ta, ?i s? fiu pribeag ?i fugar pe p?mînt; ?i oricine m? va g?si, m? va omorî.“
Din cele citite, pana in pagina 5 a Bibliei, pe Pamant existau 4 persoane: Adam, Eva, Cain si Abel. Abel s-a dus in lumea celor drepti asa ca au ramas 3 persoane. Cine il va gasi pe Cain? Cine il va omori?
Cain s’a împreunat cu nevast?-sa; ea a r?mas îns?rcinat? ?i a n?scut pe Enoh. El a început apoi s? zideasc? o cetate, ?i a pus acestei cet??i numele fiului s?u Enoh.
Nevasta? Asta le intrece pe toate. Nevasta lui Cain de unde a aparut? Inseamna ca pe Pamant existau mai multe persoane, nu doar 3. Si uite asa ne invartim intr-un cerc si nu intelegem nimic. Cain a intemeiat o cetate impreuna cu sotia sa. Doi oameni sa intemeieze o cetate? Au construit-o cu mana lor? Harnica femeie sotia lui Cain.
In continuare apare un verset in care Lameh si-a luat doua neveste, aparute si ele din senin (crestinismul condamna bigamia, poligamia), apare un calcul matematic gresit (“Iar Lameh de saotezeci de ori cate 7.”).
Urmeaza partea minunata. Copii nascuti fara femei, oameni care traiau 700-800 de ani. Autorul acestei parti din Vechiul Testament a fost un misogin convins:
La vîrsta de o sut? cinci ani, Set a n?scut pe Enos. Dup? na?terea lui Enos, Set a mai tr?it opt sute ?apte ani, ?i a n?scut fii ?i fiice. (doar un exemplu)
Nu comentez mai mult, doar trec peste partea aceasta, care este pur si simplu ilogica.
Sar peste partea de inceput a capitolului 6 pentu ca vreau sa citesc Cartea lui Enoh si apoi sa comentez fragmentul.
Trecem la batranul Noe.
Iat? cum s’o faci: corabia s? aib? trei sute de co?i în lungime, cincizeci de co?i în l??ime ?i treizeci de co?i în în?l?ime.
Noe are de construit o corabie lunga de ~189 de metri si inalta de 32 de metri. Un singur om a trebuit sa construiasca aceasta varianta de Titanic antic. Ce lemn poate sa reziste ani in sir la intemperii? In cat timp a construit Noe monstruozitatea aia de barca? Ce unelte a folosit? Cu ce taia lemnele? Cu ce prindea lemnele? Trecem mai departe.
Din tot ce tr?ie?te, din orice f?ptur?, s? iei în corabie cîte dou? din fiecare soi, ca s? le ?ii vii cu tine: s? fie o parte b?rb?teasc? ?i o parte femeiasc?. Din tot ce tr?ie?te, din orice f?ptur?, s? iei în corabie cîte dou? din fiecare soi, ca s? le ?ii vii cu tine: s? fie o parte b?rb?teasc? ?i o parte femeiasc?. Din tot ce tr?ie?te, din orice f?ptur?, s? iei în corabie cîte dou? din fiecare soi, ca s? le ?ii vii cu tine: s? fie o parte b?rb?teasc? ?i o parte femeiasc?.
Cum a reusit sa imblanzeasca atatea animale? De cata mancare e nevoie pentru a hrani atatea animale? Asa a facut Noe cum i-a poruncit Dumnezeu.
Domnul a zis lui Noe: “Intr? în corabie, tu ?i toat? casa ta; c?ci te-am v?zut f?r? prihan? înaintea Mea în neamul acesta de oameni. Ia cu tine cîte ?apte perechi din toate dobitoacele curate, cîte o parte b?rb?teasc? ?i cîte o parte femeiasc?; o pereche din dobitoacele care nu sînt curate, cîte o parte b?rb?teasc? ?i cîte o parte femeiasc?; ?i cîte ?apte perechi de asemenea, din pas?rile cerului, cîte o parte b?rb?teasc? ?i cîte o parte femeiasc?, pentru ca s? le ?ii vie s?mîn?a pe toat? fa?a p?mîntului.
Doua versete mai incolo, Dumnezeu s-a razgandit si i-a spus lui Noe sa ia cu el 7 perechi din toate dobitoacele curate (dobitoacele curate sunt acelea care au copita despicata si rumega) si cate o parte femeiasca si una barbateasca din cele necurate. In cazul pasarilor la fel.
Vine potopul, Noe si familia au grija de animale, le hranesc, curata balegar dupa sute sau chiar mii de animale, pastreaza corabia curata. Corabia rezista la 40 de zile de ploaie si apoi inca vreo 350 de zile in deriva.
Corabia s-a oprit in Muntii Ararat (undeva in Armenia, 5,137 metri). Potopoul a fost ceva local din punctul meu de vedere. Everestul (daca era inventat pe atunci), era acoperit de apa jumatate si un pic. Cate varfuri muntoase sunt pe Pamant si au altitudine de peste 5000 de metri? Multe.
Noe sacrifica niste animale si aduce o jertfa lui Dumnezeu. Imi suna a ritual pagan, dar trecem mai departe. Dumnezeu face un legamant cu Noe; nu va mai distruge omul si tot ce e viu pe pamant, precum a mai facut. Ii permite lui Noe sa manance tot ce misca si tot ce e viu (asa ca nu condamnati chinezii pentru ca mananca pisici si catei). “Semnatura” legamantului a fost curcubeul. Ma mirca cum in atatea sute de ani, de la facerea lumii pana la Noe nu a mai aparut un curcubeu. Cu 6-le meu la fizica stiu ca acest curcubeu este un fenomen fizic si nu o minune cereasca.
Noe inventeaza vinul (chiar daca dovezile arheologice evidentiaza alte lucruri), se imbata, doarme in cort dezbracat, fiii lui il invelesc cu o mantie, iar acesta (inca cherchelit) il blesteama pe Canaan, fiul lui Ham, care nu are nici o treaba cu toata intamplarea asta. Am impresia ca de aici lipseste un fragment la care se face referire:
Noe s’a trezit din ame?eala vinului, ?i a aflat ce-i f?cuse fiul s?u cel mai tîn?r.
De ce-l blesteama pe Canaan? Pentru ca a vazut Ham, tatal lui Canaan, ca Noe era gol in cort? Daca nu vedea Ham goliciunea, cum isi mai putea anunta fratii? Un singur cuvant descrie intamplarea aceasta: ILOGIC!
Cam atat pentru astazi. Vreau sa mentionez ca nu sunt ateu, cred in Dumnezeu, dar trebuie sa lasam deoparte vorba “Crede si nu cerceta”. Primele 10 pagini din Biblie mi se par o poveste SF cu iz antic de succes. Revin si in zilele urmatoare cu continuarea.
gherlanu'
io am alta dilema. cica in prima zi, God a facut pamantul. pac! a doua zi, lumina. pac! a treia luna. pac! (nu neaparat in ordinea asta si nici macar actiunile astea, dar nu conteaza!). si dupa aia, a 7-a zi, s-a odihnit. pai cum? dupa ce s-a odihnit? ca doar a facut pac!
kkk
fratele meu cel alb esti cam dus cu pluta …. uite asa din biblie ai facujt o maaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaare varza si daca er-ai platit sa o cecetezi de aberatii nu ai fii gasit atatea si toate ca toate da dupa ce ai hulit mai ceva ca mine ( ateul convins ) declari ca defapt nu esti ateu si ca defapt crezi in dumnezeu ( nu prea pusca cu ce cunosc eu despre mantaluta) sau cumva dumezeul tau este satana????? Daca nu te-am incuiat data viitoare o sa ma stardui mai tare ……. si oricum litearatura SF nu ii de tine mai bine treci pe almanahe ca is mai inteligent compuse de ziaristi de doi bani gramada de 5000……. Si xa sa mai zic ceva : LOL
Dan
Stimabile prieten Ettyus (aka KKK, ori cacaca), stiu ca sunt dus cu pluta, dar nu ma pot ridica la rangul tau. Ca exista sau nu Dumnezeu, nu cred ca pierdem nimic daca credem sau nu, totusi de undeva am aparut si noi si nu prea cred nici teoria cu Big Bangul si nici cea cu Adam si Eva (adevarul e undeva pe la mijloc).
In urma celor cercetate, Biblia este doar pentru cei geniali; oamenii de rand (prostii, adica noi, eu si cu tine), nu prea au voie sa o citesca, pentru ca nu o interpreteaza bine. Cam toate sfaturile au fost “du-te la biserica si asculta ce zice preotul/pastorul”.
Bine-ai zis: literatura SF nu e de mine.
De fapt hai sa mergem la biserica, sa mergem sa ne spovedim la un preot care in timpul liber bea si-si insala nevasta, care cand nu mai are bani ia din cutia milei. Ah, stiu: asculta ce zice popa, nu ce face popa. Pai daca un pedofil imi va spune “iubeste copiii”, ce trebuie sa fac?
orth
“Pentru ce v? spun acestea? Pentru c? e vorba s? cercetez alc?tuirea lumii ?i s? contemplu universul nu pe temeiul principiilor filosofiei lumii, ci pe temeiul înv???turilor pe care Dumnezeu le-a dat lui Moise, slujitorul Lui, Care i-a vorbit lui Moise aievea, nu prin enigme. De aceea trebuie neap?rat ca cei care doresc s? vad? aceste m?re?e lucruri s? aib? exercitat? mintea lor pentru în?elegerea înv???turilor ce ne stau în fa??. (Sf. Vasile cel Mare, Hexaimeron)
ZIUA I
Cerul. P?mântul. Lumina. Ziua. Noaptea.
(1) De-nceput au f?cut Dumnezeu cerul ?i p?mântul. (2) Iar? p?mântul era nev?zut ?i netocmit. (3) ?i întuneric z?cea deasupra peste cel f?r? de fund, ?i Duhul lui Dumnezeu Se purta deasupra apei. (4) ?i zise Dumnezeu: S? se fac? lumin?! ?i se f?cu lumin?. (5) ?i v?zu Dumnezeu lumina c? este bun?, ?i osebi Dumnezeu între mijlocul luminii ?i între mijlocul întunericului. (6) ?i numi Dumnezeu lumina ziu? ?i întunericul numi noapte. ?i s? f?cu sear? ?i s? f?cu diminea??, zi una.
Fundamentele (temeliile): cerul ?i p?mântul
Cerul
De început au f?cut Dumnezeu cerul ?i p?mântul
Primim ?i m?rturisim c? la acel început al lumii au ap?rut doar cerul ?i p?mântul, ?i nici un alt corp ceresc nu exista, nici o planet?, satelit, galaxie, stea, asteroid, comet?, etc., doar cerul ?i p?mântul:
Apoi vei vedea c? au fost puse mai întâi, ca ni?te temelii ?i fundamente, cerul ?i p?mântul. (Sf. Vasile cel Mare Hexaimeron)
Care sunt informa?iile accesibile pân? acum despre forma ?i natura cerului ?i a p?mântului?
Dar pentru c? Sfânta Scriptur? vorbe?te de cer ?i de «cerul cerului» ?i de «cerurile cerurilor», ?i pentru c? spune c? fericitul Pavel a fost r?pit pân? la al treilea cer, spunem c? la facerea universului am primit ?i facerea cerului, despre care filosofii p?gâni, însu?indu-?i înv???turile lui Moise, spun c? este o sfer? f?r? de stele. (Sf. Ioan Damaschin Dogmatica)
M?rturisim ?i noi ce m?rturisesc P?rin?ii ?i respingem ?i lep?d?m cu totul interpret?rile alegorice sau metaforice privitoare la mi?carea aparent? a soarelui sau a cerului. În Scriptur? exist? în jur de ?aizeci de astfel de pasaje, nu le-am mai enumerat pe toate privitoare la mi?carea soarelui în jurul p?mântului, deci geocentriste, ?i nici m?car unul singur care s? indice o mi?care a p?mântului heliocentric?!
Revenind la forma cerului, vedem c? Sfântul Ioan Damaschin accept? f?r? a combate faptul c? forma cerului este o sfer?, ceea ce este important pentru cele ce vor urma. Alt element important este legat de starea sau mi?carea cerului:
Unii au socotit c? cerul înconjur? universul în form? de cerc, c? este în form? de sfer? ?i ori din ce parte la-i privi el este partea cea mai înalt?
Mai sus de p?mânt ?i de ap?, peste tot, de jur împrejur, ca o îmbr?c?minte, aerul; ?i peste tot împrejurul aerului, eterul. Iar în afar? de toate, în form? de cerc, cerul.
Ei spun c? cerul se mi?c? în form? de ciclu ?i c? strânge împreun? pe cele din?untru în a?a fel c? ele r?mân fixe ?i nu cad.
To?i care au spus c? cerul este sferic sus?in c? el se dep?rteaz? în chip egal dela p?mânt ?i în sus ?i în l?turi ?i în jos. În jos ?i în l?turi adic?, potrivit felului nostru de a sim?i, pentru c?, potrivit celor spuse mai sus, cerul ocup? în toate p?r?ile locul de sus ?i p?mântul pe cel de jos. Ei spun c? cerul înconjur? p?mântul în form? de sfer? ?i trage împreun? cu el, prin mi?carea lui foarte iute, soarele, luna ?i stelele. (Sf. Ioan Damaschin Dogmatica)
Deocamdat?, în acest moment ini?ial nu exist?, cum am spus, nici un alt corp ceresc. Am re?inut îns? despre cer urm?toarele elemente: forma sferic?, consisten?a ?i mi?carea de la r?s?rit la apus. Ele sunt deocamdat? de ajuns.
P?mântul. Locul s?u: centrul universului; starea sa: nemi?cat; pozi?ia: dreapt?.
S? vedem acum ce ni se spune despre p?mânt:
Pasaje scripturistice legate de stabilitatea (imobilitatea) P?mântului
Dac? se poate spune cu dreptate c? Scriptura nu indic? nic?ieri riguros faptul c? p?mântul se g?se?te în mijlocul universului, în schimb se arat? clar c? el este nemi?cat (geostatic), excluzându-se categoric orice fel de mi?care de rota?ie, fie una zilnic? în jurul axei sale, fie orbital? anual? în jurul soarelui. Acestea nu au de altfel nici un sens, nici teologic, nici fizic, nici astronomic, fiind ni?te inven?ii ale unor gânditori ce au c?utat explica?ii alternative la cele scripturistice ?i patristice. Pasaje scripturistice se g?sesc în mai mul?i Psalmi:
Ps. 17, 15; Ps. 95, 10; Ps. 77, 75; Ps. 103, 6
Pentru c?-?i înt?ri lumea, care nu se va cl?ti. (Psalm 92, 2)
Cela ce întemeiaz? p?mântul pre întemeierea lui, nu se va pleca în veacul veacului. (Ps. 103, 5)
?i pentru ca s? nu fim acuza?i c? r?mânem fixa?i ca neoprotestan?ii fundamentali?ti în în?elesul strict literal al cuvintelor, vom aduce ?i tâlcuirea Fer. Teodoret al Cirului:
5. Cela ce întemeiaz? p?mântul pre întemeierea lui.
Iar Achila ?i Simmah: peste ?ederea lui.
nu se va pleca în veacul veacului.
Pentru c?, întemeindu-l pe dânsul, peste sine însu?i, i-a dat lui nemi?carea, ?i a?a va r?mâne cât? vreme va voi El. A?a zice ?i aiurea: «spânzurând p?mântul peste nimic.»
Ps. 118, 90: Întemeiat-ai p?mântul ?i r?mâne
Fer. Teodoret: Întemeiat-ai p?mântul ?i r?mâne
Cu rânduiala Ta r?mâne ziua,
P?mântului i-ai dat statornicie pentru prea-mult? vreme. ?i a r?mas dup? cum i-ai poruncit.
2 Regi XXII, 16; Iov XXVI 5-6; XXXVIII, 4-8; Isaia 13, 10, 13; 44, 23- 24; 48, 13; Pildele lui Solomon III, 19; VIII, 27-29;
Neam merge ?i neam vine, ?i p?mântul în veac st?. (Eclesiastul I, 3-5)
Ioan XVII, 24; Evrei I, 10.
Teme-te de Dumnezeu, cu a c?rui porunc? p?mântul pe ape s-a înt?rit, de Cel ce a întemeiat p?mântul pe t?ria lui ?i nu se va cl?ti în veacul veacului (Lep?d?ri la Sf. Botez)
Cum se vor putea împ?ca acestea cu mi?c?rile rapide de titirez ale p?mântului, a?a cum ne înva?? lumea? Nu se va cl?ti, dar se va roti ame?itor prin spa?iu?
Singurul caz excep?ional de mi?care a p?mântului este cutremurul. Dar în nici un caz nu este vorba de o rota?ie de vreun fel permanent?, ci de o cl?tinare temporar?: 2 Regi XXII, 8; 1Paralipomena XVI, 30; Iov IX, 6; Ps. 59, 2; 76, 18; Isaia 13, 10, 13; 24,18.
Acela?i Sfânt Vasile care opre?te de la cercet?rile curiozit??ii omene?ti accept? f?r? a combate urm?toarele propozi?ii:
Unii filosofi ai naturii spun, cu cuvinte elegante, c? p?mântul st? nemi?cat din anumite pricini: din pricina locului pe care îl ocup? în centrul universului ?i din pricina distan?ei, totdeauna egal? cu marginile universului; de aceea nu poate s? se încline în vreo parte; a?a c? r?mâne neap?rat nemi?cat, pentru c? distan?a egal?, pe care o are din toate p?r?ile de jur împrejurul lui, îi face cu neputin?? înclinarea în vreo parte. Locul acesta din centrul universului, pe care p?mântul îl ocup?, nu l-a dobândit nici ca o mo?tenire, nici prin sine însu?i, ci este locul lui firesc ?i necesar Deci corpurilor grele le este proprie mi?carea înspre jos; iar josul, a?a cum s-a ar?tat, este centrul. S? nu te minunezi, dar, dac? p?mântul nu cade în nici o parte; nu cade, pentru c? ocup?, potrivit naturii lui, locul din mijloc. Trebuie deci neap?rat ca p?mântul s? r?mân? la locul s?u
Vor fi de acord ?i cei ce sunt împotriva spuselor mele c? pricina care face ca p?mântul, care este mai greu decât apa, s? stea suspendat în mijlocul universului (Hexaimeron)
P?rin?ii ?i Scriitorii Biserice?ti ne înva?? în continuare:
P?mântului i-a p?strat locul de la mijloc, dându-i rostul unui centru ?i înconjurându-1 cu apele oceanului, ca spre a-i spori frumuse?ea prin albastrul straielor, (Eusebiu de Cezareea Via?a Sf. Constantin cel Mare – sec. IV)
Întrucât cerul cuprinde totul la sânul s?u, fiind nem?rginit ?i adunat în sine, ?i c? p?mântul ?i împrejurimea lui plute?te în mijloc ?i c? toate corpurile se rotesc în jurul unui punct stabil ?i solid, atunci trebuie neap?rat ca elementele care se afl? deasupra p?mântului s? se afle ?i dedesubtul lui, c?ci una ?i aceea?i substan?? d? roat? masei globului p?mântesc tot a?a o dat? cu rota?ia soarelui, întunericul va alerga mereu pe partea opus? razei perpendiculare, a?a c? deopotriv? spa?iul cuprins deasupra sau dedesubtul p?mântului, devine când luminos, când întunecat. (Sf. Grigore de Nyssa Despre suflet ?i înviere)
Ci precum p?mântul dup? a lui fire st? ?i apa, când ia deci întoarcerea cea de jos?…
?i p?mântului celui nemi?cat i-a rânduit împrejur, ca unui centru, un cerc foarte sus a?ezat, ?i în chip iscusit foarte a legat cerul cel în ve?nic? mi?care prin cele ce se afl? la mijloc, pentru ca lumea s? r?mân? ?i statornic?, ?i mi?c?toare; c?ci corpurile în ve?nic? ?i repede mi?care sunt a?ezat în cerc, iar ceea ce este nemi?cat a primit în mod necesar locul din mijloc, având drept contra greutate pentru mi?carea sa nemi?carea, ca s? nu se mi?te din loc, în felul unui cilindru, sfera universului. (Sf. Grigore Palama Omilii)
?i oarecare cuprindere împrejur este cerul a tuturor zidirilor celor v?zute ?i nev?zute. C? înl?untrul lui se cuprind ?i puterile îngerilor cele în?eleg?toare ?i toate cele sim?ite, stelele ?i toate celelalte, împreun? cu care ?i însu?i p?mântul, care este ca un punct ?i centru c?tre toat? lumea. C?ci cu adev?rat, sau sfer?, sau în chipul sferei, întru care se zice c? este ?i petrecerea ferici?ilor. A c?ruia partea cea mai de sus este rotocolul lui cel despre toate p?r?ile, iar cea mai de jos este mijlocul, unde cum c? ?i p?mântul ca un centru ?ade nemi?cat, ?i în?elep?ii cei de afar? de demult înva?? ?i Dumnezeiasca Scriptur? de asemenea. (Sf. Atanasie de Paros, Dogmatica)
Sintetizând cele de mai sus s? recapitul?m:
La un început absolut al timpului O, a f?cut Dumnezeu cerul ?i p?mântul.
Timpul ?i spa?iul apar simultan din nimic.
Cerul are o form? perfect? sferic? ?i o consisten?? asem?n?toare fumului. El se rote?te în jurul p?mântului.
P?mântul este sferic (?i nicidecum plat), greu, dens, stabil, nemi?cat ?i st? în mijlocul cerului (universului) suspendat pe nimic.
P?mântul nu este planet?.
ZIUA IV
Lumin?torii (planetele, stelele)
?i zise Dumnezeu: Fac?-se lumin?tori întru înt?ritura cerului, spre luminarea p?mântului, ca s? osebeasc? între mijlocul zilei ?i între mijlocul nop?ii ?i s? fie în semne ?i în vremi ?i în zile ?i în ani. (16) ?i s? fie spre luminare întru înt?ritura cerului, ca s? lumineze pre p?mânt. ?i se f?cu a?a. (17) ?i f?cu Dumnezeu cei doi lumin?tori: lumin?torul cel mare spre st?pânirea zilei ?i lumin?torul cel mic spre st?pânirea nop?ii, ?i stelele. (18) ?i puse pre dân?ii Dumnezeu întru înt?ritura cerului, ca s? lumineze pre p?mânt. (19) ?i s? st?pâneasc? zilei ?i nop?ii. (20) ?i s? osebeasc? între mijlocul luminii ?i între mijlocul întunericului. ?i v?zu Dumnezeu c? este bine. (21) ?i se f?cu sear? ?i se f?cu diminea??, zi a patra.
Soarele: locul ?i mi?carea lui
Atunci a gr?it Iisus c?tre Domnul în ziua, în care au dat Dumnezeu pre amoreu supus fiilor lui Israil, când i-au b?tut pre ei la Gavaon, ?i s-au surpat dela fa?a fiilor lui Israil; ?i a zis Iisus: s? stea soarele spre Gavaon ?i luna despre valea Aialonului. ?i au st?tut soarele ?i luna, cu starea pân? când au f?cut Dumnezeu izbând? asupra vr?jma?ilor lor. Au nu este aceasta scris? în Cartea dreptului? ?i a st?tut soarele în mijlocul cerului, ?i n-a mers c?tre apus cu sfâr?itul unei zile. ?i nici mai înainte, nici dup? aceea n-a fost zi ca aceasta ca s? asculte Domnul de cuvântul omului (Iisus Navi, X, 12-14).
Soarele ?i luna st?tu întru rânduiala ei; întru lumin? zvârliturile Tale vor merge spre lumina fulgerului armelor Tale. (Avvacum, III, 10)
?i a zis Ezechia c?tre Isaia: «Ce semn este c? m? va îns?n?to?a Domnul, ?i m? voi sui în Casa Domnului în ziua a treia?» ?i a zis Isaia: «Acest semn va fi ?ie de la Domnul, c? va face Domnul cuvântul, care au gr?it: vrei s? mearg? umbra zece trepte înainte, au s? se întoarc? zece trepte înapoi?» ?i a zis Ezechia: «u?or este a abate umbra zece trepte, nu a?a, ci s? se întoarc? umbra zece trepte înapoi». ?i a strigat Isaia proorocul c?tre Domnul, ?i s-a întors umbra de la semn înapoi zece trepte.» (4 Împ?ra?i XX, 9-11)
?i iat? semnul care ?i se va da ?ie de la Domnul c? El Î?i va împlini cuvântul S?u: «Iat? voi întoarce umbra cu atâtea linii pe care soarele le-a str?b?tut pe ceasornicul lui Ahaz, s? zic cu zece linii». ?i soarele s-a dat înapoi cu zece linii pe care el le str?b?tuse. (Isaia XXXVIII, 7-8)
La tot p?mântul ie?i r?spunsul lor ?i la marginile lumii cuvintele lor. În soare au pus l?ca?ul lui; ?i el ca un ginere ie?ind din c?mara lui. Bucura-se-va ca un uria? s? alerge cale; din marginea cerului ie?irea lui. ?i istovul lui pân? la marginea cerului, ?i nu este cel ce se va ascunde de c?ldura lui. (Psalm 18, 4-6)
Neam merge ?i neam vine, ?i p?mântul în veac st?. ?i r?sare soarele, ?i apune soarele, ?i la locul lui trage el r?s?rind, iese c?tre austru ?i înconjoar? c?tre criv??, înconjoar? înconjurând (Eclesiastul I, 3-5)
Dac? soarele, care este supus stric?ciunii, este atât de frumos ?i atât de mare, dac? este iute în mi?care ?i-?i face cu atât regularitate mi?c?rile sale de revolu?ie, dac? are o m?rime cu dreapt? m?sur? în univers, încât nu dep??e?te m?sura fa?? de întregul univers, iar prin frumuse?ea lui este ca un ochi str?lucitor a?a cum se cuvine crea?iei (Sf. Vasile Hexaimeron)
Noaptea este timpul în care soarele este dedesubtul p?mântului, iar durata nop?ii este drumul soarelui pe sub p?mânt dela apus la r?s?rit. (Sf. Ioan Damaschin Dogmatica)
Precum am afirmat mai înainte, soarele, cu toate c? este mult mai mare în circumferin?? ?i volum, este doar un lumin?tor, desigur c? foarte important, întrucât vom vedea c? este chiar singura surs? de lumin? în tot universul, lucru iar??i cu totul contrar afirma?iilor ?tiin?ei:
Fiindc? a?a cum în lumea noastr? v?zut? un singur soare umple de lumin? întregul spa?iu… Dup? acela?i tipic str?bate v?zduhul, într-un iure?, una ?i aceea?i lumin? a soarelui… f?cându-se m?sura timpului, c?l?uz? stelelor, str?b?tând cerul, revîrsându-se peste lume… (Eusebiu de Cezareea Despre Sfântul Mormânt)
Soarele este, potrivit înv???turii patristice o planet?, adic? un corp ceresc r?t?citor, ce planeaz? ?i se rote?te în jurul p?mântului ?i nicidecum o stea. Stea înseamn? altceva: un corp ceresc ce are o pozi?ie fix? ?i se deplaseaz? cu tot cu cerul (t?ria). Grupurile de stele formeaz? o constela?ie, (de ex. o zodie), ?i ele se deplaseaz? de la r?s?rit la apus p?strându-?i configura?ia intact?. Diferen?a dintre soare ?i stele este cea care am ar?tat-o: soarele se mi?c? precum o face planeta, plus c? el este unicul izvor al luminii în univers. Scriptura înt?re?te aceasta:
Alta e m?rirea soarelui, ?i alta e m?rirea lunii, ?i alta e m?rirea stelelor (1 Corinteni XV, 40)
Nu numai lumin?, el d? ?i c?ldura, dar cum am mai spus, ca un fel de calorifer (purt?tor de c?ldur?). Desigur c? din momentul apari?iei lui în ziua a 4-a, au ap?rut ?i anotimpurile.
Luna
Acum îns? Dumnezeu a rânduit ca soarele s? m?soare ziua, iar luna a f?cut-o st?pâna nop?ii, când este lun? plin?; c? atunci cei doi lumin?tori stau aproape drept fa?? în fa??. Când r?sare soarele, luna, la vreme de lun? plin?, coboar? ?i dispare, iar la apusul soarelui apare iar??i la r?s?rit. Dac? în celelalte faze ale lunii, lumina lunar? nu este egal? cu noaptea, aceasta nu are nici o leg?tur? cu cele cercetate acum de noi. Afar? doar atât c? atunci când este lun? plin?, luna st?pâne?te noaptea cu lumina ei, este mai str?lucitoare decât stelele ?i lumineaz? p?mântul; dar împarte deopotriv? cu soarele m?sura timpului.
Luna, dup? ce îndepline?te de dou?sprezece ori drumul s?u, s?vâr?e?te durata unui an; numai c? adeseori este nevoie de ad?ugarea unei luni pentru a se ajunge la o completare exact? a anotimpurilor, a?a cum calculau anul în timpurile vechi evrei ?i grecii (Sf. Vasile Hexaimeron)
Trebuie s? se cunoasc? c? luna este luminat? de soare, nu pentru c? Dumnezeu nu a avut de unde s?-i dea lumin? proprie, ci ca s? pun? în natur? ritm ?i ordine, pentru ca unul s? conduc?, iar altul s? fie condus
Eclipsa lunii se întâmpl? atunci când o acopere umbra p?mântului, când luna este în a cincisprezecea zi, ?i când se g?se?te în partea contrar? în centrul cel mai înalt, adic? soarele este sub p?mânt, iar luna deasupra p?mântului. Luna eclipseaz? prin faptul c? p?mântul umbre?te luna ?i nu ajunge lumina solar? s? o lumineze.
Trebuie s? se ?tie c? luna a fost f?cut? de Creator lun? plin?, adic? a?a cum este în a cincisprezecea zi, c?ci trebuia s? fie des?vâr?it?. Dup? cum am spus, soarele a fost creat în a patra zi deci luna a luat-o înaintea soarelui cu unsprezece zile. C?ci din ziua a patra pân? în ziua a cincisprezecea sunt unsprezece zile. Pentru aceea, într-un an cele dou?sprezece luni ale lunii au mai pu?in cu unsprezece zile decât cele dou?sprezece ale Soarelui.
Lunile soarelui au 365 de zile ?i o p?trime. Pentru aceea, adunând aceast? p?trime timp de patru ani, avem o zi; iar anul acela se nume?te bisect ?i are 366 de zile. Anii lunii au 354 de zile. C?ci luna, dup? ce s-a n?scut, adic? dup? ce s-a înnoit, cre?te pân? ce ajunge la 14 zile ?i trei sferturi; apoi începe s? scad? pân? în ziua a dou?zeci ?i noua ?i jum?tate, când ajunge complet neluminat?, ?i iar??i unindu-se cu soarele rena?te ?i se reînnoie?te, aducându-i se aminte de învierea noastr?. A?a dar în fiecare an d? soarelui pe cele 11 zile. Pentru aceea la evrei în al treilea an se întâmpl? o ad?ugire de zile, ?i anul acela are 13 luni, din adaosul celor 11 zile
Fazele lunii
Conjunc?ie, când luna se afl? în acela?i grad în care apune soarele; na?tere, când se dep?rteaz? de soare 15 grade; r?s?rit când apare; în form? de secere, de dou? ori, când se dep?rteaz? 60 de grade; pe jum?tate de dou? ori, când se dep?rteaz? 90 de grade, la primul p?trar, de dou? ori, când se dep?rteaz? 120 de grade; aproape plin? ?i aproape complet str?lucitoare, de dou? ori, când se dep?rteaz? 150 de grade; lun? plin?, când se dep?rteaz? 180 de grade. Am spus de dou? ori, odat? cu cre?terea lunii, alt? dat? cu descre?terea lunii. În dou? zile ?i jum?tate, luna str?bate fiecare zodie. (Sf. Ioan Damaschin Dogmatica)
S? mai ad?ug?m la acestea ?i faptul c? luna se rote?te în jurul p?mântului în timp de 24 de ore ?i nu în 29 de zile, cum suntem înv??a?i. Ea se mi?c? (rote?te):
în jurul p?mântului (circular?) (aprox.) 24 h;
pe traseul zodiacal complet (rectilinie de urcare-coborâre) în (aprox.) 29 de zile;
Aceast? mi?care din urm? face ca luna s? priveasc? spre p?mânt totdeauna cu aceea?i fa??, numit? ?i fa?a v?zut? a lunii, cealalt? r?mânând permanent întoars?. Se poate observa aici un respect al acestei planete atât de importante, lumin?torul cel mic, al doilea ca importan?? dup? soare, ce nu întoarce niciodat? spatele spre p?mântul din centru, vie?uit, unde se afl? omul, cununa crea?iei, ?i unde S-a întrupat Hristos. Acela?i lucru îl fac ?i restul planetelor în rota?ia lor legat? de sfera (cerul) respectiv?.
Tot cerul ?i toate corpurile cere?ti: planetele (inclusiv soarele, una dintre ele!),
stelele se învârtesc în jurul p?mântului
Pe cât era de clar oamenilor c? p?mântul se afl? în mijlocul lumii (universului), tot atât de clar era ?i faptul c? soarele ?i luna se învârt în jurul lui, ca ni?te sateli?i. ?i nu numai ele ci ?i tot cerul, cu stelele constela?iile ?i zodiile lui. Aceasta este perspectiva biblic?, ?i nu cea inventat? de Claudiu Ptolemeu sau al?i geocentri?ti.
Sim?urile noastre ne spun exact acela?i lucru când vedem pe cer mersul diurn al soarelui (l?s?m deocamdat? luna deoparte) de la r?s?rit la apus. Dar, poate vor zice unii c? sim?urile ne pot în?ela: iluzii optice, mi?c?ri aparente, distorsiuni, halouri, paralaxe, abera?ii de tot felul. ?i nu numai unii, ci chiar ?i Sfin?ii ne atrag aten?ia asupra acestui fapt.
Cosmologia scripturistic? ?i patristic?
Micul nostru studiu nu are ambi?ia de a realiza integral acest lucru, ci doar de a da ni?te impulsuri spre o cercetare ulterioar? mai am?nun?it?. Vom prezenta totu?i, fragmente reprezentative ce ne vor descrie modul în care trata Sf. Tradi?ie problemele astronomice:
Dar desigur e bine a privi ?i cauza, de ce ni s-a ordonat a serba Pa?tele dup? echinoc?iul de prim?var?; deci când Dumnezeu a adus lumea din nefiin?? întru fiin??, apoi dela ziua întâia ?i pân? la a ?aptea a fost echinoc?iu deplin, încât nici ziua, nici noaptea nu întrecea nici cât de pu?in una pre alta; c?ci dac? ?i ziua a patra se bucura de vederea facerii lumin?torilor, totu?i acestora nu le era îng?duit ca acuma de a plana ?i pe partea cea opus? a universului; c?ci soarele întrând îndat? în sec?iunea prim? echinoc?ial? a zodiacului se a?ez? în gradul prim al Berbecelui; iar luna se puse îndat? în distan?? de acesta pe locul ce este lui opus diametral, trecând ?i ea prin sec?iunea echinoc?ial? de toamn?, prin Cump?n?, nici cât de pu?in precipitându-se înaintea soarelui pentru c? în alt mod nu era cu putin?? s? i se sus?ie cu stricte?e lumina cea plin?, ar?tându-ne Dumnezeu c? n-a f?cut la început nimic nedeplin, dac? ?i toat? partea lunii cea întoars? c?tre soare fiind luminat? de-a întregul ne arat? prin deosebirea mi?c?rii formele cele variate ale luminilor.
Drept aceea ambii lumin?tori se ?i mi?cau împreun? de o potriv? sau mai vârtos nevariat de-odat? cu universul ca ?i cum ar fi fost a?teptând finitul cre?rii universului, iar în ziua a ?asea se formeaz? omul prin mâinile lui Dumnezeu, înflorind înc? frumos echinoc?iul ?i fiind luna mai c? asemenea cu soarele în abundan?a splendorii; c?ci nu era cu cale, nici ca omul cel dintâi, care pentru multa sa înrudire cu lumina s-a numit ?i de c?tre cei înstr?ina?i de lumina religiei cu drept cuvânt lumin?, s? se fac? înainte de echinoc?iu, când toate erau acoperite cu întuneric, nici ca (s? se fac? înainte de acel timp) lumin?torii lumii, ai aceleia ce trebuia s? fie supus? (omului), înconjurând ei acuma pentru prima oar? ca ni?te sateli?i pre acela ce avea s? împ?r??easc? asupra crea?iunii; de altminteri având înc? a se crea ?i timpul trebuiau nesmintit ziua ?i noaptea ce erau acuma prezente s? înceap? dela egalitate, pentru c? aceasta ?i este firesc de mai înainte, decât neegalitatea, precum ?i averile de mai înainte decât pierderile, înv??ându-ne de aicea Dumnezeu a pune legea egalit??ii, în care st? fiin?a virtu?ilor, înaintea a toat? peste m?sura ?i nepotrivirea; apoi a?a dup? ziua a ?aptea începând lumin?torii s? alerge ca din bariere deschise ?i nefiind f?cu?i a se mi?ca asemenea de iute s-a introdus anomalia. Deci deoarece Domnul a binevoit s? îndrepte c?derea omului cea din p?cat, era cuviincios, ca la începutul echinoc?ial al timpului, în care omul a primit întâia formare, s? se fac? ?i economia reform?rii lui, ?i deoarece (de atunci înainte) lumina cucerniciei avea s? creasc? ?i întunericul necredin?ei s? scad?, se pr?znuiesc Pa?tele cele mântuitoare nu f?r? de temei dup? echinoc?iu, când lumina zilei se adaug?, iar întunericul nop?ii se mic?oreaz? (Matei Vlastare sec. XIV-, Sintagma, Litera P: Despre Sfintele Pa?ti)
Iar când s-au împlinit de la Facerea lumii ani 532 atunci s-a s?vâr?it întâia asem?nare a crugurilor cere?ti, care nu deasemenea alearg? ?i întoarcerea spre întâia rânduial? a alerg?rii. C?ci ca în cinci sute ?i trei-zeci ?i doi de ani (532) crugurile Soarelui care câte dou?zeci ?i opt de ani (28) întru sine având, de nou?sprezece (19) ori întorcându-se. Iar crugurile lunii câte nou?sprezece ani întru sine cuprinzând, de dou?zeci ?i opt de ori întoarcerea sa f?cându-?i. Iar??i soarele ?i luna întru alergarea crugurilor lor se aseam?n?, precum au fost din începutul zidirii lor ?i alearg? cu rânduiala lor pân? la împlinirea num?rului anilor acelora, dup? al c?rora num?r ?i ciclul Pascaliei dup? aceia s-a alc?tuit cu literele slavone?ti. (Hronograful: Faptele anilor de la suta a ?asea)
De fapt avem dou? mi?c?ri, ale cerului înstelat, ?i s? zicem a planetei soare care se produc cu viteze ?i raze diferite. ?i atunci pentru observatorul de pe p?mânt, senza?ia este c? soarele a r?mas în urm?, (sau cerul a venit înainte) ceea ce se traduce spa?ial printr-o deplasare invers? a soarelui, deci invers acelor de ceasornic (trigonometric?), l?sând impresia mi?c?rii inverse, retrograde.
?i atunci cum r?mâne cu afirma?iile Sfin?ilor Ioan Damaschin ?i Grigore Palama? Se mi?c? oare planetele în sens contrar cerului sau nu? Întrucât soarele este ?i pentru Sfin?i o planet?, ar urma ca ?i el s? se mi?te de la apus la r?s?rit, lucru absurd ?i pe care nimeni nu l-a sus?inut. Revenind la mi?carea aparent?, ?i chiar relativ?. Dac? avem dou? cercuri sau ro?i sau sfere de m?rimi diferite ce se mi?c? una într-alta (cum ar fi cerul ?i soarele), în aceea?i direc?ie cu viteze diferite, într-un sens relativ fa?? de cel cu vitez? mai mare, cel mai mic ?i mai lent se va mi?ca în sens diferit. Întrucât p?mântul este tot timpul un centru de referin?? fix ?i stabil la modul absolut, fa?? de el ?i soarele ?i cerul se mi?c? doar într-o direc?ie: de la r?s?rit la apus. Dar dac? reperul este cerul un reper mobil ?i relativ! soarele ?i toate celelalte planete se mi?c? în sens contrar.
?i pentru ca s? ne fie înc? odat? clar c? exist? doar ?apte planete ?i nu mai multe, s? ne reamintim numele zilelor s?pt?mânii, legate în totalitate de chiar aceste planete: luni (Luna); mar?i (Marte); miercuri (Mercur); joi (Jupiter); vineri (Venus); sâmb?t? (Saturn), duminic? (Soarele). Este drept c? la noi duminic? s-a rupt de soare, dar reg?sim leg?tura în limbile germanice (Sunday, Sondag, Söntag)
S? vedem acum ce spune Scriptura:
Atunci a gr?it Iisus c?tre Domnul în ziua, în care au dat Dumnezeu pre amoreu supus fiilor lui Israil, când i-au b?tut pre ei la Gavaon, ?i s-au surpat dela fa?a fiilor lui Israil; ?i a zis Isus: s? stea soarele spre Gavaon ?i luna despre valea Aialonului. ?i au st?tut soarele ?i luna, cu starea pân? când au f?cut Dumnezeu izbând? asupra vr?jma?ilor lor. Au nu este aceasta scris? în Cartea dreptului? ?i a st?tut soarele în mijlocul cerului, ?i n-a mers c?tre apus cu sfâr?itul unei zile. ?i nici mai înainte, nici dup? aceea n-a fost zi ca aceasta ca s? asculte Domnul de cuvântul omului (Iisus Navi, X, 12-14).
Auzit-a Domnul Dumnezeu pe Isus al lui Navi rugându-se ?i a poruncit soarelui de a stat pân? ce a biruit pe vr?jma?ii lui. (Acatistul Acoper?mântului Maicii Domnului)
Iar s? vede?i ?i alta, lucru mai minunat acestor mici. Au r?mas toat? zidirea uimit? când Iisus al lui Navi au poruncit soarelui s? stea pre cer nemi?cat, pân? va birui pre vr?jma?ii lui; dar cu cât mai vârtos socoti?i c? s-ar minuna când acesta? Iisus ar zice soarelui, nu s? stea nemi?cat pre cer, ci s? se pogoare din cer pre p?mânt. (Sf. Antim Ivireanul Didahii )
Soarele nu numai c? se poate opri, ci chiar poate merge în chip minunat înapoi la cererea sfin?ilor:
?i a zis Ezechia c?tre Isaia: «Ce semn este c? m? va îns?n?to?i Domnul, ?i m? voi sui în Casa Domnului în ziua a treia?» ?i a zis Isaia: «Acest semn va fi ?ie de la Domnul, c? va face Domnul cuvântul, care au gr?it: vrei s? mearg? umbra zece trepte înainte, au s? se întoarc? zece trepte înapoi?» ?i a zis Ezechia: «u?or este a abate umbra zece trepte, nu a?a, ci s? se întoarc? umbra zece trepte înapoi». ?i a strigat Isaia proorocul c?tre Domnul, ?i s-a întors umbra de la semn înapoi zece trepte. (4 Împ?ra?i XX, 9-11)
Iar??i: se poate obiecta c?:
1) doar umbra s-a dat înapoi;
2) poate s-o fi întors p?mântul (c? doar el se învârte?te, nu?)
3) ?i aici totul e chestie de relativitate, depinde de punctul de referin?? (observa?ie).
Aceste obiec?ii sunt îns? spulberate de reluarea întâmpl?rii în cartea proorocului Isaia:
?i acesta va fi ?ie semn dela Domnul, c? va face Dumnezeu cuvântul acesta, precum au gr?it: «Iat?, Eu voi întoarce umbra treptelor pre care s-a pogorât soarele cu zece trepte în casa tat?lui t?u, întoarce-voi soarele cu zece trepte, pre care s-a pogorât umbra», ?i s-a suit soarele cele zece trepte, pre care s-a pogorât umbra. (Isaia XXXVIII, 7-8)
Ambele minuni sunt cu totul incompatibile cu referatul Scripturii ?i de neacceptat dac? p?mântul se învârte?te în jurul soarelui!
Nu numai atât, dar se vorbe?te aici ?i de faptul c? ?i luna s-a oprit pe cer!: s? stea soarele spre Gavaon ?i luna despre valea Aialonului. Cum este cu putin?? s? se întâmple acest lucru, ?i ca cele dou? corpuri s? se vad? în acela?i timp pe cer la o distan?? nu prea mare? Dac? p?mântul se rote?te în jurul soarelui ?i luna se rote?te în jurul p?mântului înseamn? c? s-a oprit ?i luna. Luna are o mi?care incontestabil?, ?i Scriptura ne spune în acela?i verset s? stea, adic? atât soarele cât ?i luna. Cum se poate explica atâta incoeren??, acela?i verb pentru un corp static ?i unul mobil? Desigur c? este absurd, ci rezult? limpede c? ambele corpuri se mi?c? ?i au stat. Vezi pentru aceasta ?i Avacum III, 10: Soarele ?i luna st?tu întru rânduiala ei.
*
La tot p?mântul ie?i r?spunsul lor ?i la marginile lumii cuvintele lor. În soare au pus l?ca?ul lui; ?i el ca un ginere ie?ind din c?mara lui. Bucura-se-va ca un uria? s? alerge cale; din marginea cerului ie?irea lui. ?i istovul1 lui pân? la marginea cerului, ?i nu este cel ce s? va ascunde de c?ldura lui. (Psalm 18, 4-6)
La care Sf. Ioan Gur? de Aur comenteaz?:
Prin cuvintele: «din marginea cerului ie?irea lui. ?i istovul lui pân? la marginea cerului», ne-a ar?tat c? într-o clip? de vreme str?bate întreaga lume, c?-?i sloboade razele sale de la o margine la alta a p?mântului ?i c? aduce mare folos.
Iar Fer. Teodoret al Cirului:
Aceasta a zis-o ?i dumnezeiescul David: ?i pus loca?ul S?u în soare, ca el s? se asemene, dup? frumuse?e, cu mirele ce iese din c?mar? cu mult? bun? cuviin??, iar dup? gr?bnicie – cu un uria? ce alearg? cu mult? putere ?i t?rie, nimeni stându-i spre împiedicare ?i ispitindu-se s?-l opreasc? despre mergerea înainte. A?a ?i acesta: r?sare de la r?s?rit, ?i într-o zi trece cerul ?i ajunge la apus, împ?rt??ind toat? jivina de a sa fierbin?eal?.Sf. Tradi?ie: Cel ce e?ti mir preascump ?i cu bun? mireasm?, nu te scârbi de întin?ciunea mea, nu te dep?rta de la mine pân? în sfâr?it, ci fii mie p?zitor nedep?rtat pururi, c? ?i soarele trecând peste locurile cele spurcate nu se spurc?. (Canon de rug?ciune c?tre Îngerul p?zitor, Cânt. a 6-a)
Soarele ?i luna î?i urmeaz? fiecare calea rânduit? dup? dreptar, ?i nici stelele nu str?bat bolta lumii haotic…
… la fel cum nefiresc îi este ?i soarelui ca, dup? ce a r?s?rit ?i ?i-a început cursa pe crugul ceresc, s? nu-?i arate lumina nim?nui aflat oriunde pe întinsul p?mântului. (Eusebiu de Cezareea Via?a lui Constantin cel Mare)
Ci ?i dup? cei minuna?i ?i în?elep?i cititori ?i v?z?tori de stele, dup? Marele Ptolemeu ?i al?ii, gre?ite acestea se afl? ca în 300 de ani, acei, ?i ceva mai mult zic, c? o zi se adun?, ar?tând ?i aceasta, nu de la a soarelui mi?care adic? c? lini?tit? î?i face mi?carea ?i neschimbat? ci, dup? m?surarea zilelor anului. (Hot?rârea Sinodului din Constantinopol, 1583)
*
Rezultatele cercet?rii P?rin?ilor ar?tau smerenie, ascez?, cunoa?terea Scripturii ?i mult? rug?ciune ?i post. ?i chiar ?i atunci când emiteau anumite p?reri sau preluau concep?iile anticilor p?gâni (Ptolomeu, Aristotel), ei le supuneau celor dou? criterii biserice?ti ale infailibilit??ii: consensus Patrum ?i consensus ecclesiae, în care este desigur implicit consensus Scripturae. Dac? p?rerile ?i înv???turile lor întruneau aceste consensuri, atunci înv???tura lor purta pecetea negre?lniciei.
M?rturisind c? p?mântul nu corespunde acestor criterii de mai sus, cre?tinii ar trebui s? înceteze pe dat? a-l mai numi planet?! Dogmatica noastr? ne spune despre planete:
Au numit pe acestea planete, pentru c? se mi?c? contrar mi?c?rii cerului: cerul ?i celelalte stele se mi?c? dela r?s?rit la apus, dar numai acestea se mi?c? dela apus la r?s?rit. (Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica)
Scriptura confirm? acest lucru:
Neam merge ?i neam vine, ?i p?mântul în veac st?. ?i r?sare soarele, ?i apune soarele, ?i la locul lui trage el r?s?rind, iese c?tre austru ?i înconjoar? c?tre criv??, înconjoar? înconjurând (Ecleziastul, I, 4-6)
În acest sens se desprinde de la sine ?i urm?toarea observa?ie: a?a-numitul sistem solar pur ?i simplu nu exist?! Nu primim decât existen?a acelor ?apte planete tradi?ionale, iar de sateli?i nu vrem a ?ti, luna nu este nici ea satelitul natural al p?mântului, ci chiar prima planet?. De altfel, în modelul nostru bisericesc ea se învârte?te în jurul p?mântului în timp de aprox. 24 de ore, cu totul deosebit de rota?ia de aprox 28 de zile furnizat? de c?tre modelul heliocentric.
De asemenea respingem ?i înclina?ia de 23 grade a p?mântului, turtirea sa la poli ?i celelalte b?smuiri ?tiin?ifice.
În general vorbind, toate elucubra?iile astronomice, începând chiar cu cele ale lui Ptolomeu însu?i au ap?rut în momentul în care, în loc s? se limiteze la cuno?tin?ele de clar? trebuin??, cum ar fi cele ale mi?c?rilor lunii, soarelui ?i zodiacului, oamenii s-au str?duit s? urm?reasc? parcursul tuturor planetelor. Desigur c? ?i ele î?i au rostul ?i sensul lor în iconomia cosmic?, Dumnezeu nu face nimic zadarnic ?i absurd. Dar, s? spunem c? nou? nu ne este de folos a cunoa?te mi?c?rile complexe ale planetelor, ci numai în cazul p?c?tos când astronomii sunt în acela?i timp ?i astrologi, cum a fost de fapt cazul tuturor, de la Ptolomeu pân? la Newton cel pu?in. ?i atunci în?elegem de ce trebuiau cunoscute în detaliu acele mi?c?ri, pentru a stabili efemeride ?i predic?ii astrologice.
Descoperirea lunetei ?i telescopului a complicat ?i mai mult lucrurile, oamenilor li s-a p?rut c? v?d tot felul de sateli?i, mi?c?ri ciudate retrograde, mai nou se descoper? noi planete, galaxii, ca s? nu mai vorbim de ipotezele de tip SF ca big-bang, g?uri negre, universuri paralele, etc. Poate c? aceste abera?ii ?i erezii nu ar fi ap?rut dac? observa?iile s-ar fi limitat la mi?c?rile celor trei: luna, soarele ?i zodiacul, p?mântul fiind cum am mai m?rturisit, în centru ?i nemi?cat.
Nu încet?m a ne minuna ?i ne întrista cum a fost cu putin?? ca omenirea întreag?, inclusiv cei din r?s?ritul ortodox, s? renun?e la imaginea tradi?ional? (p?mântul în centru, soarele se învârte?te în jurul lui, ca ?i bolta cerului, vechimea de 7500 de ani, zilele crea?iei de 24 de ore, etc.) ?i s? adopte paradigma umanist? atee!
În acest caz, este adev?rat c? în Cartea Facerii nu se vorbe?te explicit de rota?ia soarelui în jurul p?mântului, dar Scriptura continu? ?i cu celelalte pasaje indicate mai sus.
Legând îns? alte fragmente din aceea?i lucrare, ?i mai presus de aceasta afirma?iile scripturistice ?i credin?a consesus Patrum ?i consensus ecclesiae, se impune concluzia c? p?mântul se credea de c?tre zdrobitoarea majoritate a fi în centrul universului, nemi?cat ?i c? soarele ?i luna, create în a patra zi se învârtesc în jurul p?mântului. Oare to?i P?rin?ii indica?i ar fi îndr?znit s? contrazic? revela?ia Scripturii, fie ?i prin specula?ii?
La aceasta ad?ug?m c?, de?i textul normativ de plecare este ?i r?mâne Sf. Scriptur?, ea nu este nicidecum în ortodoxie unica autoritate! Ci, ne sunt totdeauna de mare trebuin?? ?i tâlcuirile Sfin?ilor P?rin?i.
*
Concluzii
În ce prive?te cosmologia, cea mai înalt? autoritate cu putin?? r?mâne Duhul Sfânt, Carele a gr?it prin Prooroci, Apostoli ?i Sfin?i P?rin?i. El nu a binevoit s? descopere tainele sale filosofilor, astrologilor ?i astronomilor profani, c?zu?i ?i opaci harului. Înv???turile lor pleac? de la diverse ipoteze omene?ti de lucru, Duhul nu are ipoteze ci revela?ii!
?i pentru ca s? ilustr?m scripturistic afirma?ia c? p?mântul nu este o planet?/una din planete, vom aduce în fa?? urm?toarele:
1 De-nceput au f?cut Dumnezeu cerul ?i p?mântul
Acesta este începutul crea?iei lumii (cosmosului, universului). Planetele (?i stelele) apar în ziua a 4-a, deci ulterior p?mântului. La sfâr?itul lumii stihiile vor colapsa, urmeaz? învierea ?i va fi un cer nou ?i un p?mânt nou (Isaia 65, 17; 66, 22; Apocalipsa 21, 1). Acestea se deosebesc de cele anterioare prin faptul c? nu vor mai cunoa?te stric?ciunea, vor fi des?vâr?ite ?i ve?nice, loca? al oamenilor învia?i, la rândul lor des?vâr?i?i ?i ve?nici. Ce se întâmpl? atunci cu planetele? Se spune undeva planete noi? Sau lumin?tori (soare, lun?, stele) noi? Vor mai fi zi ?i noapte sear? ?i diminea??? Din revela?ie cunoa?tem r?spunsul sigur: nu! Ziua ?i noaptea, lumina ?i întunericul vor fi cu totul separate ?i nicidecum alternante, ca în vremile noastre. Drept aceea, nu vor mai exista nici un fel de planete ?i lumin?tori, ci doar cerul ?i p?mântul. ?i dac? a?a stau lucrurile, vedem înc? odat? c? p?mântul e ceva separat de planete ?i nu va împ?rt??i soarta lor trec?toare. Aceasta duce la analogia consecvent? a?a cum omul nu este unul dintre animale, c?ci el va învia la sfâr?it, iar animalele vor înceta de a mai exista, tot astfel p?mântul nu este una din planete! Acum se înt?re?te leg?tura între helio/acentrism ?i evolu?ionism, ?i n?d?jduim c? cei ce au depistat în?el?ciunea evolu?ionismului s? ia aminte ?i s? îndrepteze ?i pe cea a r?t?citei cosmologii în care înc? mai cred.
A?a stând lucrurile m?rturisim ?i noi la rândul nostru într-un glas (cor) cu cei dintâi ale?i ai Domnului c?:
La început au fost cerul ?i p?mântul;
P?mântul se afl? în centrul universului, nu se mi?c? ?i nu este înclinat ci drept;
Cerul se mi?c? în jurul p?mântului de la r?s?rit la apus;
În ziua a patra au fost f?cute toate celelalte corpuri cere?ti: lumin?torii, planetele, stelele (constela?ii, etc.)
Toate acestea se învârtesc în jurul p?mântului fix de la r?s?rit la apus;
Mi?carea planetelor de la apus la r?s?rit este aparent?: ea se datoreaz? vitezelor diferite de rota?ie;
P?mântul nu este o planet?;
Soarele ?i luna sunt planete;
Nu exist? sistem solar, ci 7 planete ce se rotesc în jurul p?mântului cu o dubl? mi?care: de rota?ie, ?i ondulatorie (prin ciclul zodiacal)
Singurul corp vie?uit în univers (de fiin?e tridimensionale, cu trup) este p?mântul;
P?mântul este unic în cosmos pentru c?: este singurul centru; este singurul nemi?cat; este singurul purt?tor de via??; prin aceasta el se deosebe?te radical de toate celelalte corpuri cere?ti, urmând a fi pref?cut la sfâr?itul veacurilor ?i înve?nicit.
Dan
La început au fost cerul ?i p?mântul;
Cerul si Pamantul? V-ati putea imagina un cer intr-un nimic? Nu exista cer fara Pamant. Orice planeta are cer, asa ca nu poate aparea cerul inaintea unei planete.
P?mântul se afl? în centrul universului, nu se mi?c? ?i nu este înclinat ci drept;
Se afla in centrul universului? Universul este infinit. Nu ma credeti? Numarati stelele de pe cer. Stiu ca Pamantul nu este inclinat. Toate pozele cu planeta noastra sunt modificate in Photoshop.
Cerul se mi?c? în jurul p?mântului de la r?s?rit la apus;
Cerul nu se misca, cerul este “atasat” de Pamant. Sa nu-mi spuna cineva ca daca ma uit acum pe fereastra la cer, voi vedea un cer care a vizitat si China.
În ziua a patra au fost f?cute toate celelalte corpuri cere?ti: lumin?torii, planetele, stelele (constela?ii, etc.)
Lumina fara o sursa care s-o emita? Sa fim seriosi. De ce incearca niste preoti care nu au nici un fel de cunostinte, decat cele teologice, sa demonstreze niste lucruri logice? Este ca si cum un preot ar zice ca sticla este o minune cereasca, nu este creata din nisip si altele.
Toate acestea se învârtesc în jurul p?mântului fix de la r?s?rit la apus;
Toate planetele se invartesc in jurul Soarelui. Daca Pamantul ar fi fix, nu am mai avea iarna, vara, primavara. Ma si mir ca Soarele sa se invarteasca in jurul Pamantului.
P?mântul nu este o planet?;
Pamantul este o vaza. Putem pune un buchet mare de flori in ea.
Soarele ?i luna sunt planete;
Mi se pare de bun simt ca macar ele sa fie planete. Marte este un ibric, Jupiter este un borcan, iar Venus este olita Universului.
Nu exist? sistem solar, ci 7 planete ce se rotesc în jurul p?mântului cu o dubl? mi?care: de rota?ie, ?i ondulatorie (prin ciclul zodiacal)
Singurul corp vie?uit în univers (de fiin?e tridimensionale, cu trup) este p?mântul;
Era o poveste al unui mare teolog de pe la Roma care sustinea ca exista extraterestrii. Dupa parerea lui, daca am sustine ca suntem singurii din Univers, am pune la indoiala potentialul creativ al lui Dumnezeu.
P?mântul este unic în cosmos pentru c?: este singurul centru; este singurul nemi?cat; este singurul purt?tor de via??; prin aceasta el se deosebe?te radical de toate celelalte corpuri cere?ti, urmând a fi pref?cut la sfâr?itul veacurilor ?i înve?nicit.
Halal afirmatie.
Concluzii: Preotii sa predice in biserica, sa nu se bage in alte domenii pentru ca nu au cunostinte. Biblia este o carte pentru suflet, nu este o carte de astrologie sau de stiinta care sa ne ofere informatii reale.
orth
Si cum ma asteptam…ai luat numai ce ti se pare tie bun de comentat si nici macar nu te-ai sinchisit sa citesti tot textul…
Daca dupa parerea ta, Biblia nu ofera informatii reale, atunci de ce te-ai mai deranjat sa citesti cateva pagini din ea? Pornind de la inceput cu ideea asta, normal ca nu o sa-ti schimbi parerea despre Biblie, in mintea ta va ramane tot o invetie, indiferent de ce scrie acolo. Deci, nici nu ar mai avea rost sa continui daca citesti doar pentru a critica si nu pentru a afla adevarul.
Si o curiozitate: daca tie ti se pare ceva neclar in Biblie, intrebi pentru a te lamuri (daca intrebi…fiindca mai mult interpretezi dupa cum te taie capu’ si nu accepti alte explicatii, decat ideile tale) sau pentru a da o replica inapoi?
Dan
M-am “sinchisit sa citesc”, sa te te citez pe tine. Ar fi trebuit sa comentez fiecare propozitie? Am comentat doar concluziile care au fost trase. Tu cum interpretezi Biblia? Dupa cunostintele tale sau dupa ce iti povesteste un preot la biserica?
Cand am deschis Biblia am pornit cu ideea ca vreau sa o citesc si sa o analizez din punct de vedere logic. O citesc pentru a da persoanelor care nu au dreptate “o replica inapoi” (e plina lumea de adevarati crestini si de invatati in ale bisericii). Accept orice explicatie cat timp e de bun simt si are catusi de putina logica. Sa spui ca Pamantul nu este o planeta sau ca Pamantul este fix si celelalte planete se deplaseaza in jurul lui mi se pare antic si jenibil.
O opera pe care o citesti la scoala are informatii 100% reale? Daca nu are, de ce te obosesti sa o mai citesti?
O citesc pentru ca este o carte care mi-a starnit curiozitatea.
kkk
Vai mie mai DAn auzi la tine Stimabile prieten Ettyus, vai vai ma simt flatat da ma ce COpy Paste ai mai luat cu biblia lu peste balena de la stimabilul Orth care cred ca mai degraba ii norul lui Orth in fine asta-i treaba cum zici ceva de beserica cum sare careva ca musca la rahat. In fine in loc sa ii bagam in seama pe imbuibatii astia cu rahat religios nu mai bine merem la o cafea zilele astea si purtam niste discutii sanatoase lipsite de orice morala religioasa?
kkk
LOL lol lol cat de lol pot fii fanaticii astia religiosi. Nu stiu de ce dar mi se pare ca mai avem asa nitel si trec si ortodoxii la atentate si jihad in numele lui jesus crist ca devin pe zii ce trece tot mai fanatici si mai BOLNAVI PSIHIC. Oare de ce la necula ofranda fecioarei ( apropo in ebraica veche fecioara insemna cu totul si cu totul altceva sau mai exact TARFA ) se poate aduce doar in jenunti si pe coate ? oare are legatura cu cacatu ala de manea cu Pe la spate pe la spate asa vor fetele toate?
Ho cu tata ca nu ascult manele si am ramas tot in zona Black Metal da am fost la un revelion la o cabana unde altceva nu am auzit mai bine de 3 zile
Parintele Diacon Gheorghe Cazacu
SFARSITUL LUMII//arh.CAZACU GHEORGHE. +Istoria pamantului a fost lunga si anevoioasa. Cei care au trait pe aceasta planeta au cunoscut suferinta, opresiunea si durerile de cap. Aceasta tragica realitate face ca promisiunea Bibliei in legatura cu revenirea lui Iisus, pentru a pune capat domniei raului si sa creeze un cer si un pamant nou sa fie si mai pretioasa. Dar au trecut 2000 de ani de cand aceasta promisiune a fost facuta. Exista vreun semnal ca ar putea sa se implineasca in curand? Iisus insusi a descris in mod categoric evenimentele ce vor precede revenirea Sa. implinirea urmatoarelor patru profetii detaliate ne anunta ca El trebuie sa vina foarte curand.
1. Ati observat cat de fragile sunt tratatele de pace in zilele noastre? Orientul Mijlociu se afla pe o groapa plina de praf de pusca gata sa explodeze. Apoi Irlanda de Nord si fostele Republici Sovietice reprezinta focare de tensiune si conflicte. Odata cu prabusirea Imperiului Sovietic arsenalul nuclear se afla intr-o nesiguranta mai mare decat inainte. Nu cu mult timp in urma, US News & World Report il cita pe generalul rus Viktor Samolikov care declara: Prea multe persoane neautorizate au acces la depozitele nucleare. in timp ce Statele Unite si fostele republici Sovietice colaboreaza la dezarmarea nucleara, natiuni ca India, Pakistan, Iran si Corea de Nord isi construiesc in tacere arsenalul nuclear.
Ca si cand amenintarea nucleara nu ar fi de ajuns de serioasa, armele chimice si biologice ne sporesc ingrijorarea. Liderii nostri trebuie sa faca fata diferitelor grupuri teroriste care ameninta pacea si armonia mondiala. Iisus s-a referit la zilele noastre cand a declarat: Oamenii isi vor da sufletul de groaza in asteptarea lucrurilor care se vor intampla pe pamant; El se va intoarce la timpul cand rasa umana va avea capacitatea de autodistrugere. El va veni la data cand liderii mondiali vor discuta despre pace dar se vor inarma de razboi. El va reveni la timpul cand instabilitatea nationala va creste. El se va intoarce la timpul exact al istoriei cand omenirea va astepta cu infrigurare anihilarea ei. Dar Cuvantul lui Dumnezeu este plin de speranta. Aceasta lume nu va fi distrusa de exploziile nucleare finale. Hristos se va intoarce inainte ca omenirea sa transforme planeta noastra in cenusa. Ajutorul va veni. Sa fim siguri de acest lucru.
2. Numai o privire superficiala asupra a ceea ce se intampla in societate este de ajuns. Violenta si crima se raspandesc ca o plaga in suburbiile altadata atat de sigure. Crimele adolescentilor au iesit de sub control. Si nu este de mirare. La data in care un copil american implineste 12 ani, el sau ea va fi vazut paisprezece mii de scene de violenta la televizor! Un articol publicat recent in US News & World Report prezinta un comentariu trist: Disputele dintre copiii care altadata erau rezolvate cu un sarut de impacare acum sunt transate cu pistolul. La cateva sute de ore mor mai multi tineri decat au murit in razboiul din Golful Persic.
Scolile americane au devenit adevarate campuri de batalie. in fiecare an 6.250 de profesori sunt amenintati cu agresiune fizica si aproape doua sute de mii de elevi lipsesc de la cursuri de teama pericolelor armelor de foc. in fiecare an, in America au loc aproape 1,8 milioane de crime violente. Rata curenta a divorturilor este incredibila. in Statele Unite, in anul 1870 exista un divort la 34 de casatorii; in anul 1900, un divort la 12 casatorii; in 1930 unul la 6 casatorii, iar incepand cu 1990, un divort la 2 casatorii.
in societatea noastra, imoralitatea sexuala reprezinta un meniu obisnuit pentru televiziune si industria filmelor. Cultura noastra considera relatiile extramaritale si concubinajul ca fiind normale. Pornografia nu numai ca este acceptata dar este populara. intr-un studiu recent al site-urilor pornografice, cercetatorii au descoperit pe internet 917.410 de fotografii cu scene sexuale explicite si scurte videoclipuri.
Biblia declara ca in zilele din urma oamenii vor fi iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu. Douazeci si opt la suta dintre alcoolici sunt tineri sub varsta de 18 ani, iar consumul cu cocaina a crescut cu 400%. Conditia morala si sociala a lumii noastre indica faptul ca ne aflam la granita imparatiei lui Dumnezeu.
3. Iisus ne-a avertizat nu doar in privinta problemelor politice si sociale dar si cu privire la lumea naturala. El a profetizat ca: pe alocurea vor fi cutremure de pamant, foamete si ciumi . Ne asteptam ca la sfarsitul timpului intreaga natura sa fie destabilizata. Vom fi surprinsi de furtuni puternice si de uragane devastatoare.
Lipsa hranei este o experienta comuna in zilele noastre. Doua treimi din numarul copiilor din aceasta lume se nasc in tarile afectate de foamete. Aproximativ 57 de milioane de oameni mor in fiecare an datorita lipsei de hrana. Natiunile Unite raporteaza din cele 6 miliarde de fiinte omenesti, 60% sufera de malnutritie si 20% sunt infometati. Mentiunea lui Iisus despre cutremure reprezinta un alt exemplu al unei profetii care se implineste in timpul nostru. inainte de secolul 20 au fost doar 10 cutremure inregistrate cu mai mult de 6 grade pe scara Richter. Dar in timpul secolului 20 au avut loc cutremure care au lasat in urma mai mult de 1,9 milioane de victime omenesti. Crestinii vad aceasta realitate ca unul din semnele revenirii iminente a lui Iisus.
4. Biblia a prevazut redesteptari false chiar inainte de revenirea lui Iisus. Se va manifesta un interes crescand fata de astrologie, fenomenele paranormale si comunicarea cu mortii.
Conditiile actuale ale societatii noastre se potrivesc cu aceasta profetie. Peste tot in lume oamenii par a fi interesati de subiectul vietii de dupa moarte. Mai mult de doua mii de publicatii din Statele Unite contin rubrici astrologice si din ce in ce mai multi oameni consulta astrologia pentru a cunoaste viitorul. Dar exista o alta forta mult mai puternica care are o sursa supranaturala si care nu poate fi ascunsa de privirile oamenilor din lumea noastra. Nu este vorba de conspiratia miscarii New Age si nici de fenomenele satanice sau astrologice. Forta de care vorbesc este in mod simplu Evanghelia. Iisus a spus ucenicilor sai: Evanghelia aceasta a imparatiei va fi propovaduita in toata lumea ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfarsitul.
Aceste profetii s-au implinit in zilele noastre si ele indica faptul ca Iisus este gata sa vina. Vestea cea buna a Evangheliei este raspandita pana la marginile pamantului. Barbati si femei au ocazia sa auda Cuvantul lui Dumnezeu. Acesta nu este un timp obisnuit. Acesta este un timp in care sa-ti deschizi inima pentru a-l primi pe Iisus. Acesta este un timp in care sa te pregatesti pentru venirea Lui. El va veni in curand!Amin
Parintele Diacon Gheorghe Cazacu
Este corect sa fim sinceri fratilor. Daca mai vreti sa discutam pe email: cazacu152001@yahoo.it
Dan
@Parintele Diacon Gheorghe Cazacu
Si profetiile lui Nostradamus se implinesc. Din fericire sau din pacate nu se inchina atata lume lui. Trebuie sa facem diferenta dintre simboluri (Iisus Cristos) si persoane istorice.
DIACON GHEORGHE CAZACU
Rs:
Da frte ,daniele dar trebuie aratate sa fie ochi adevarului . arh. de mai sus.