Baliverne personale (part. 2)

Se pare ca pe anumiti oameni ii deranjeaza ce scriu pe blog si in loc sa discute direct cu mine, sa publice un comentariu, sa imi trimita un e-mail sau sa citeasca anumite articole printre randuri, pun totul la suflet si se folosesc de terte persoane pentru a-si prezenta nemultumirile fata de mine si fata de ce scriu.

Ultima data cand a intrat tata in camera sa ma intrebe “de sanatate” a fost atunci cand a primit amenintari din partea fostului primar pentru ca am postat niste reclamatii pe domnuleprimar.ro. Cu amenintarile a ramas, pentru ca eu nu am bagat de seama. Sunt satul de amenintarile de tip vechi (sa nu zic ceausist) cand toata lumea nu se impotrivea regimului de teama securitatii. Nu vreau sa ma impotrivesc nimanui, incerc sa informez cetateanul despre desfasurarea diferitelor activitati in oras sau sa critic anumite decizii luate de actuala administratie (pana in prezent nici o persoana din primarie nu s-a plans de ce scriu). Sa trecem la ale noastre.

Acum, pentru a doua oara, intra in camera sa ma intrebe de blog pentru ca anumite persoane sau o anumita persoana care a stat la organizarea Festivalului Samvs i-a reprosat ca am criticat… pregatiti-va… am criticat Festivalul “SAMVS”, in loc sa critic “Zilele Dejului”. De cand sunt mic, stiu ca se organizau 2 festivaluri: “Festivalul Berii” si “Zilele Dejului si Festivalul “SAVMS”". Sa ma fac inteles: pentru mine Zilele Municipiului Dej si Festivalul Culturii Somesene “Samvs” este unul si acelasi lucru. Nu imi pot imagina care este supararea persoanelor in cauza. Am criticat festivalul in sine si nu organizatorii. Mi se pare mie sau sunt singurul din oras care a publicat ceva despre festival? Oare nu cumva sunt singurul din oras care a tinut evidenta pe Internet, exprimandu-mi opiniile personale, argumentandu-le cu poze sau cu filmari? Oare supararea a venit in momentul in care am criticat atmosfera de micarie si de o parada a modei presarata cu iz pubertin cu influente emo, intrebandu-ma retoric daca nu cumva in Casa de Cultura nu exista actori care ar putea sa poarte niste costume populare si sa circule prin multime pentru a crea o alta atmosfera?

De dragul persoanelor in cauza voi modifica titlurile posturilor cu “Serbarile Dejului”. Nu stiu de ce trebuie sa imi pierd vremea scriind astfel de tampenii, cand cineva mi-ar fi putut da un e-mail imi care sa imi explice confuzia. Data viitoare voi suferi de miserupism.

Ah, am uitat. Sunt major, am 18 ani, raspund de ceea ce fac si ceea ce zic. Daca aveti un repros eu raspund pentru el, subsemnatul SUCIU DAN, nu stimabilul SUCIU SIMION. Cand veti putea accesa suciusimion.net, va rog sa il criticati.

Serbarile Dejului – A treia zi

Uite ca a trecut si acest festival. A fost un pic mai deosebit decat in restul anilor si aici ma refer la diversitate. Din pacate nu s-a pus accent prea mult pe traditii, dar voi reveni la subiect mai incolo.

Am pornit in oras cu scopul de a vedea artificiile. Pana sa se faca ora 22,m-am invartit pe la tarabe. M-am oprit la taraba cu vase din lut. Scria mare pe un afis “Curs gratuit de olarit”. Mi-am facut loc printre oameni (erau a naibii de multi, de la copii pana la batrani, toti mirati despre aceasta mestesugie). Am reusit sa filmez cu telefonul, din pacate calitatea cam lasa de dorit, dar decat nimic, e bine si atat.

Ancu si-a cumparat o canita din lut, eu vroiam sa cumpar un suvenir pentru perete, dar nu am gasit nimic.

Intr-un final m-am dat si eu in zgâlţo-vomă, m-a invartit de mi s-au innodat intestinele. Inventii romanesti, nu comentez mai mult :)

Artificiile… cred ca sunt primele artificii de la un festival din Dej, care au fost aplaudate. A fost un sentiment frumos. Le-am inregistrat cu telefonul meu performant de ultima generatie (calitate proasta, ca de obicei):

Cam atat am avut de spus despre ziua de astazi. Muzica nu m-a interesat, am prins o doamna cam ragusita care canta populara si in drum spre casa un pic din Compact.

Ce a lipsit acestui festival?

  • Muzica: cele mai ieftine trupe, mai bine le inlocuiau cu niste piese de teatru
  • Toaletele: doua in toata Piata. Nu as fi vrut sa intru in nici una. Mai bine faceam pe mine. Se usca repede.
  • Prea mare inghesuiala. Nu inteleg de ce nu au rasfirat un pic tarabele, pentru ca strada George Cosbuc si straduta din spate de la Hotel erau inchise. Au ramas goale, iar toata lumea s-a inghesuit in fata la Arta
  • Aparatele in care se da cu pumnul ar fi trebuit mutate altundeva. Cunosc un caz in care un baiat era sa primeasca un pumn in cap, pentru ca singurul loc pe unde a avut sa treaca a fost intre aparat si pumnul cuiva.
  • Teatrul din Dej nu are actori? As fi imbracat cateva persoane in costume dacice (tot nu le-am mai vazut) sau in costume populare, sa defileze prin Piata, sa creeze o alta atmosfera. Niste care vechi expuse in Parcul Mic ar fi fost, de asemenea, ceva deosebit.
  • Daca si la anul se vor umple atatea tarabe de rromi, voi face o petitie in care sa cer schimbarea numelui festivalului din Samvs in Şatra. Atat de multe prostii Made in China si atat de putine lucruri Made In Dej.
  • Nu s-a emis festivalul pe Internet, chiar daca investitia s-ar fi apropiat de 0 RON. Internet wireless exista, ambitie nu.
  • Prea putini oameni de paza. O masina de politie era parcata langa hotel, doi jandarmi rasfirati prin multime. Doar doi am numarat.

Totusi, dupa atat de multe critici, s-a observat o schimbare fata de anii precedenti. Sper ca pe viitor, festivalul sa evolueze in ceva mai serios. Daca era Festivalul Berii, intelegeam prezenta tarabelor cu prostii. In cazul nostru s-a cam exagerat.

Serbarile Dejului – A doua zi

Avem pe lista asa:

  • Portretul lui Ancu (nu prea seamana cu ea): 10 Ron


  • Un Kurtosh cu scortisoara: 10 Ron
  • Mirosul de urina din fata de la Arta: priceless
  • Mirosul de voma imbibat cu bere si cu mici de pe strazile adiacente: priceless
  • Frica cu care mergi printre atatia rromi tatuati si mirosind a bautura: priceless
  • Muzica: ca la mama acasa.

Sunt lucruri care pot fi cumparate. Pentru restul, avem Festivalul Samvs.

Pentru astazi acord nota 5. Doua toalete ecologice la cateva mii de persoane mi se pare cam mult.

Serbarile Dejului – Prima zi

E 1:53. Tot timpul imi este greu sa incep un articol.

A trecut prima zi de festival datrejean. Pe la 10 si jumatate am dat prima fuga prin oras. Trebuia sa scot niste poze si am zis ca nu ar strica sa inspectez un pic organizarea inainte de festival. Din start am vazut ca va fi ceva diferit de anii trecuti. Plimbandu-ma seara, mi-am adus aminte de vremurile trecute cand mergeam cu mare drag la festival, cu scopul de a agata fete. Eram cel mai prost pescar, pentru ca niciodata nu am prins nici una. Totusi, din cate observ, la fel a ramas festivalul. Copiii sunt fericiti ca au scapat de sub atrocitatile parintilor si pot sa mearga linistiti sa bea renumita si interzisa bere.

Sa revenim la ale noastre. Cei din conducere au incercat sa se tina de promisiunea ca vor incerca sa separe toate chinezariile de tarabele cu obiecte mestesugaresti si traditionale. Asa ca au facut o alegere proasta si le-au asezat pe margine. Adica, daca in anii trecuti tarabele au fost instalate doar langa cinematograful Arta, acum au fost puse pe margine. Daca vrei sa mergi dinspre centru inspre fostul Hortex, trebuia sa strabati un lant de magazine de profil: pusti de plastic, banane, bidoane, termopane, baloane, castroane. Urat, un punct minus. Totusi, daca sunteti interesat de tarabele cu obiecte artizanale, sunt 4 tarabe in fata Casei Armatei si 2 tarabe in fata la restaurantul hotelului Somes.

M-a apucat nostalgia cand am vazut atatea locuri de distractie pentru copiii mici. Cand eram eu mic era doar un amarat de carusel. Veci nu am avut parte de toboganele gonflabile, masinute, trenulete si altele. Deci, dupa un scurt inventar avem asa: in fata la Banca Comerciala si pana mai sus de Mara sunt toate toboganele gonflabile plus cateva saltele mici. In Parcul Mic, cum treceti pe sub Biserica inspre statia de taxi exista un trenulet (celalalt e instalat in fata magazinelor de langa Arta), in spatele scenei sunt niste masinute mici, iar “jucariile adevarate”, sa citez pe cineva, sunt amplasate in fata la Arta: masinutele si caruselul (linghişpir, zgâlţo-vomă).

Mancarea s-a mai diversificat fata de anul precedent: mici, carnati, pulpe, cartofi prajiti, kurtosh, chipsuri, pesti, popcorn, chiar si magazinul Fornetti era deschis.

In materie de muzica nu vreau sa ma pronunt. Am apucat doar inceputul, unde Aurealian si Gringo s-au bagat in seama, copiind fidel tentativele de DJ si MC de pe litoralul romanesc. Am mai prins doua domnisoare care faceau playback si inceputul unei piese de la Talisman (Numai Una).

Ce va recomand? O vizita in holul Casei Casatoriilor unde sunt expuse obiecte mestesugaresti traditionale (sculpturi in marmura, in lemn, icoane pictate). De asemenea, sa nu exagerati cu mancarea si bautura. Nu tot ce e ieftin e bun :)

Ce nu va recomand? Masinutele din fata de la Arta. Cu un pic de neatentie si un pic de nesimtire din partea unora, va puteti alege cu dureri de ceafa sau cu lovituri la fata. De asemenea, nu recomand caruselul dupa o masa copioasa (10-20 de mici) sau dupa o halba de bere (1-2 litri).

Nota 8 pentru organizare, Nota 4 pentru muzica, Nota 8 pentru diversitate, Nota 10 pentru ca nu au mai folosit tot atat de multe boxe ca si in anii trecuti. E destul sa se auda in centrul orasului, nu si la mine pe deal.

Deci, prima zi a festivalului primeste din partea mea nota 8 (rotunjit).