Discurs retoric (as always)

E sambata. E vreme de facut copii. Am ceva de lucru dar nu am nici cel mai mic chef. Stau in pat ca asa e frumos, oricum sunt sub tratament medical (sper sa fie ultimul) asa ca nu prea am de ales.

Televizorul nu-l pornesc; daca as vrea sa vad si sa aud despre crime, violuri, talharii, m-as uita la un film. E mai educativ. Oricum, stirile din tara nu le pierd pentru ca mai citesc (din an in Pasti) diverse ziare pe Internet.

Merita profesorii marirea cu 50% a salariului? Si da si nu. Un debutant in invamant care nu mai are nici o sursa de venit pe langa, merita marirea. Nu stiu cine s-ar putea descurca pe luna cu 540 lei: mancare, chirie, facturi, imbracaminte. Daca ar primi 810 lei ar fi alta poveste, nu foarte diferita dar mai acceptabila. Debutantii ar merita marirea de salar.  Cine nu ar merita-o?

Profesorii din invatamant care au trecut prin era comunista si au deprins idei de acolo (nu toti, nu generalizez). Acei profesori care vin in clasa, umplu tabla cu niste exercitii facute in fuga intelese de cativa elevi din clasa(4-5) si pentru note mari au pretentia ca elevii sa investeasca bani in “ore particulare”. Pai distinsii mai au pretenia la un salar mai mare? Fac un calcul simplu:

8 elevi pe zi, cate doua grupe de 4 elevi. Fiecare elev cotizeaza 25 de ron. 8 elevi * 25 lei * 5 zile * 4 saptamani = 4000 lei. Acesta este cazul in care profesorul “se respecta” si isi pastreaza weekend-ul pentru recreere si pentru eliberarea sufletului de pacat. 4000 lei plus inca vreo 1000 lei = 5000 lei. In bani vechi, 50.000.000.

Asa-i ca munca de profesor batran, anchilozat, cu parere foarte buna despre sine, cu un simt al binelui extrem de dezvoltat, care are tot timpul dreptate, este foarte grea? Asa-i ca-l doare fix in varful bastii de ce se intampla la scoala, cat timp banii ii vin din alta parte? A naibii de oameni tampiti. Pacat ca tinerii nu pot ocupa posturi in invatamant din cauza unor fosile care, in loc sa stea acasa s-o astepte pe doamna cu coasa, umbla la scoala sa “predea”.

Campania electorala va incepe imediat. De fapt a inceput de multa vreme, campanie electorala se lanseaza incepand cu 1 ianuarie avand finalitatea pe 31 decembrie. Am uitat sa precizez: in fiecare an. Aceiasi candidati obositi, aceiasi hoti care fura de pe unde pot. Am impresia ca toti sunt intelesi intre ei, fiecare face cu schimbul cate 4 ani pentru a putea sa fure toti cate un pic.

Aceleasi persoane a caror nume se termina cu “-escu” + Becali si Vadim, aceleasi persoane care vin cu aceleasi promisiuni prin care ne ofera toata sarea din mari si oceane, promisiuni pe care romanii continua sa le creada. Mai sunt si partide mai “materialiste” care ofera ulei, zahar, sare, paine sau bani la diversi batranei cu pensie mica. Oamenii care-i voteaza cu atat raman: cu niste produse pe care le folosesc o saptamana si cu promisiunile pe care le vor auzi timp de 4 ani.

Romanii sunt un popor crestin. La fel cum asteapta cu sufletul la gura a doua venire a lui Iisus pe Pamant si la fel cum se sperie de un accelerator de particule scos din uz, la fel au speranta la un trai mai bun. De 19 ani incoace cu speranta au ramas. Aderam la diverse formatiuni, doar sa avem numele acolo, luptam pentru razboaiele altora, aruncam banii in prostii decat sa ii tinem in tara.

Cand isi va reveni tara asta? Sper ca nepotii mei sa apuce acele vremuri, macar la  batranete.

Baliverne personale

Nu am mai scris in ultima vreme. Lipsa de inspiratie, lipsa de evenimente, probleme personale. Totusi, incep cu inceputul.

Probleme cu calculatorul. E vechi, l-am primit cadou cand am terminat clasa a 8-a. I-am mai adaugat doua harddisk-uri, i-am mai adaugat niste memorii RAM. Ceva nu i-a convenit minunatului sistem de operare Windows asa ca am trecut pe Linux(satul de ecrane albastre).  Pentru necunoscatori, Linux este un sistem de operare alternativ, gratuit, diferit de Windows; mai pe scurt: tot ce merge pe Windows, pe Linux s-ar putea sa nu mearga, pe Linux nu sunt virusi, iar interfata e adorabila (ferestre flexibile + diferite efecte). M-am acomodat cu greu, pana am gasit alternative la aplicatiile mele (am fost un fan inrait, inca de la Windows 3.1 incoace). Dupa o saptamana de testat si instalat, ma bucur ca am scapat in sfarsit de Windows. Distributia de Linux se numeste Linux Mint, bazata pe Ubuntu, care la randul ei e bazata pe Debian. In concluzie: se misca bine, arata bine, e perfecta pentru mine.

Imi ocup timpul invatand minunatul Cod Rutier. Si examenul la scoala de soferi e un adevarat rahat, la fel ca sistemul de invatamant din Romania, doar nu s-ar putea numi degeaba Scoala de Soferi. Revin cu un post dupa ce iau examenul si imi scot dosarul de la Ghiran.

Consatenii mei de la dej.biz au demarat o campanie intitulata “Groapa strica treaba”. Din cate am observat nu se prea strufoca, presupun ca si-au luat concediu sau sunt prea comozi pentru o plimbare prin oras.

Locul gropilor: Viile Dejului, strada Huhurez

Pentru persoanele cu umor sec sau plictisite, recomand acest link.

Atentie! Scrierea de comentarii pe domnuleprimar creaza dependenta.

Pentru saptamana viitoare, ca si cap de lista, am notat o vizita la statia de epurare. Dupa cateva plimbari pe malul Somesului, am ajuns la concluzia ca nici nu intra in discutie filtrarea apei reziduale (cacati, tampoane, hartie igienica, urina, prezervative). Sa descriu mai simplu procesul: ma duc la baie, imi fac nevoile, trag apa, plutitorul ajunge in canalizarea orasului (nu si in cazul meu, inca nu dispun de un asemenea lux), de acolo ajunge in statia de epurare, manjeste tevile si apoi ajunge in Somes. De la Gherla nu stiu ce vine, dar nu cred ca lucrurile sunt mai frumoase.

Cam atat pentru astazi, draga jurnal.

Tabara Fundatiei “Junior” – Viile Dejului

Ca sa nu imi mai pierd vremea cu scrisul unei povestioare (sunt prea obosit), voi scrie totul pe scurt (puteti citi mai multe aici si aici. La scoala din Viile Dejului, in perioada 23 iulie – 4 august, un grup de 50 de adolescenti au fost prezenti pentru efectuarea unor reparatii (pe bugetul lor). Au lucrat ca furnicile (in comparatie cu noi romanii), toata ziua erau din stanga-n dreapta, am dat si eu o mana de ajutor, cat am putut, iar dupa ce au plecat am dat o fuga sa vad ce au lasat in urma. Degeaba as incerca sa descriu prin cuvinte, pozele isi fac mai bine datoria.

Festivalul de Fizica
Am prins si eu primul festival de fizica organizat de Colegiul National “Andrei Muresanu”. Am ramas placut impresionat de entuziasmul unora in crearea unor proiecte cat mai… traznite: incepand de la racheta cu apa (miniproiectul meu), trecand la tunul cu acetilena, aruncatorul de flacari, Cola Light + Mentos si ajungand la circuite putin interesante (pentru mine), vulcani (suc + praf de copt, cred), barcute, fantani arteziene, cai verzi pe pereti…
Totusi, am observat din nou problema cu care se confrunta invatamantul romanesc. Prea multa teorie si prea putina practica. Spre exemplu, din mai multe motive incepand cu “nu imi place fizica” si ajungand la profesor, sunt corigent (teoretic deocamdata) la fizica. Bineinteles, intr-un an nu am fost in laborator ci toate orele de fizica s-au desfasurat in clasa, scriind intr-un caiet in patratele.
Mi se pare sinistru sa predai unor elevi o lectie, spre exemplu “Reflexia” si sa le spui “imginati-va ca…”. Si totusi. De ce atata teorie si prea putina practica? Din cate am observat astazi exista un interes pentru asemenea lucruri (ma refer la cele practice). Pacat ca nu se modifica programa, cat de putin. Cine stie ce inventator ascuns exista printre noi :)
Mi-am facut o lista cu inventii pe care vreau sa le pun in practica la vara (3 luni, este destul timp)