Atat de rau am tinut cu incalzirea globala, incat anul trecut am trimis la un concurs un filmulet de vreo 4 minute legat de aceasta tema si am primit si un premiu pentru el. De multa vreme mi-a stat in plan sa caut niste poze ale Polului Nord vazut de sus. Intr-un final m-a lovit norocul si am gasit o arhiva cu poze din 1997 pana in 2008.

Este 3:00, iar temperatura de afara este de -14 grade. Mi se pare ca este iarna in toata regula; zapada multa lipseste, dar temperatura se mentine rece (“e cancer”, pe limbaj popular.) Nu imi pot da seama unde au disparut gradele in plus (“Temperatura globului creste in fiecare an cu cateva grade!”). Trebuia sa fie mai cald in perioada asta, daca ar fi sa ascultam parerea specialistilor, nu? Sa nu mai spun de zapada de 1 metru pe care am prins-o pe 22 noiembrie la altitudine de sub 1300 de metri mi se pare un semn al incalzirii globale.

In urmatorul filmulet este prezentata evolutia ghetarilor din anul 1997-2008. Interesant este faptul ca in unii ani, gheata s-a refacut in zonele de unde a disparut. In acest caz ma intreb daca Pamantul nu se poate regenera sub poluarea actuala, la fel cum s-a regenerat si in cazul unor dezastre naturale (nu, Pamantul nu are 6.000 de ani).

Incalzirea globala incepe sa se transforme intr-un circ politic. Cine are de castigat din acest circ? Tarile mari care demareaza tratate si le si semneaza. Tarile care-si permit sa pastreze si o agricultura pentru consum si alta pentru biodiesel, tarile care-si pot manipula cetatenii atat de mult, incat toti si-ar cumpara “becuri ecologice” pline de mercur, tarile care stiu ca rezerva de petrol e pe duca (oare in mainile cui sunt rafinariile din Irak? va dau un indiciu: totul a inceput sub pretextul atentatelor din 11 septembrie) si vor sa se orienteze spre alte resurse pentru producerea combustibilului. Cel mai mare producator de biocombustibil este Europa, producand 4,9 milioane din 6, iar restul este produs de America. Cazurile in care discutiile despre incalzirea globala au murit in timpul sedintelor Parlamentului din America nu au fost putine. Politicienii americani stiu ceva ce noi nu stim si nu vor sa ne zica.

Teoria mea este alta si o voi prezenta printr-un exemplu: sa spunem ca exista un profesor de geografie foarte respectat, care pregateste elevii minutios iar acestia se intorc cu diplome de la concursuri nationale si internationale. Intr-o zi, acest profesor respectabil are o mica problema cu maseaua, o durere ingrozitoare, o durere care-i sfarsea sufletul, iar printr-un litru de tuica a reusit s-o calmeze. Venit la clasa, se apuca sa le explice elevilor ca linia alba din jurul hartii (conturul) sunt defapt ghetari, ce altceva poate fi reprezentat prin alb decat zapada? Si le explica elevilor o jumatate de ora pana ajung bietii copii sa-l creada. Mai spre seara, revenindu-si din mahmureala, si-a dat seama de tampeniile pe care le-a scornit si, in loc sa-si asume vorbele, a mai vorbit si cu alti profesori sa-l acopere. Si uite asa, putem transpune exemplul nostru in cazul cercetatorilor care fac descoperiri nemaipomenite. In toata povestea asta cu incalzirea globala, doar un singur nume am retinut din 2 vehiculate, fiind cel al lui Al Gore. Celalalt nume era al unui cercetator care a spus ca toata incalzirea globala e o aiureala.

Pornim televizorul si auzim “cercetatorii au descoperit…”, “un grup de cercetatori…”, “niste cercetatori dedicati…”, dar niciodata nu auzim nume, niciodata nu se spun numele cercetatorilor care fac studiile, doar niste introduceri tampite care nu pot fi luate ca surse credibile. Am impresia ca toate stirile astea sunt fabricate in studio-uri sau exista vreo pagina de care n-am aflat si unde se scriu tampeniile astea.

Spre final, doua poze cu evolutia ghetarilor din 1997 in 2002, din 2002 in 2008, respectiv din 1997 in 2008, prin culoarea galbena fiind reprezentata gheata topita de-a lungul anilor. Incepe sa mi se faca rau de la prostia si povestile cu care suntem inconjurati sau mi se face rau din cauza persoanelor care le cred.

1997 – 2002

2002 – 2008

1997 – 2008

Acesta este primul proiect, cel necastigator:

Iar acesta este cel de al doilea proiect, cel castigator:

Nu stiu care au fost criteriile de selectie, dar singurul proiect care mi-a placut a fost primul. Este singurul proiect care pare mai verde. Ma deranjeaza sa se strice tot Parcul Mic, iar in locul spatiului verde sa apara pavele. De ce ne luam dupa orasele mari? Suntem un oras mic, nu am putea face ceva diferit? In Cluj, pietonala nu este verde. Sunt cativa copaci plantati recent care inca n-au crescut, in rest, spatii verzi de nicaieri. Sibiul este la fel. M-au impresionat cladirile nu trotuarul infinit care-mi dau senzatia de renumitul “gri ceausist” cum au fost (si mai sunt) unele blocuri de prin oras. In cazul Brasovului, acesta compenseaza cu verdeata din jur.

Cum se vad aceste centre pietonale de sus? Foarte sec:

Cluj-Napoca

Brasov

Sibiu

De ce atata pavaj? La ce este bun? Mi se par atat de monotone si parca strica tot peisajul din jur. Avem un centru mic, nu ne putem compara cu Sibiul. Vrem sa ajungem si noi in pas cu turma, sa copiem de unde putem. Daca venim cu ceva comun, de ce ar alege turistii sa treaca prin Dej? De ce ar alege Dejul cand ar putea gasi acelasi lucru in Sibiu? Nu pot intelege care este castigul in a pava un centru de oras.

Acum ca s-a schimbat conducerea, de ce nu se scoate proiectul la dezbatere publica? Nu mai vreau sa incep povestea veche si nemuritoare cu “fosta conducere”, dar nu ar trebui sa le continuam greselile. Eu, ca si cetatean al municipiului Dej, as veni cu niste propuneri la proiectul ales. Ar interesa pe cineva? Eu cred ca nu. Inainte de demararea constructiei, ar trebui intrebati cetatenii. Este orasul nostru si ne putem da cu parerea.

Ce propuneri as avea eu pentru proiectul actual?

1. Inlocuirea fantanii arteziene: este prea seaca. Aceasi fanta dreptunghiulara vezi la tot pasul. De ce nu s-a incercat construirea unei fantani in zidul Bisericii? O fantana sub forma unei cascade pe care sa-ti fie mai mare dragul sa o privesti.

2. Mai multa vegetatie: 10 copaci nu sunt destui pentru un centru de oras. Niste gazon nu ar strica. Vin turistii vara, isi intind paturica si se bucura de un centru linistit si frumos.

Astept sa vad ce se va face. Daca vor urma proiectul cumparat cu cateva sute de mii de euro, in semn de protest, voi angaja o echipa care se va urina in fiecare seara pe trotuar pana se va eroda iar iarba va creste din nou in centru. Ca si in zilele noastre, de altfel.

Cel mai grandios experiment ?tiin?ific de pân? acum se poate sfâr?i apocaliptic, consider? contestatarii lui. Peste trei zile va fi pus în mi?care cel mai mare accelerator de particule din lume. Giganticul aparat electromagnetic (LHC) va produce o coliziune extrem de puternic? între hadroni (particule elementare cu mas? egal? sau superioar? protonilor, susceptibile de interac?iune nuclear?), dup? cum precizeaz? Organiza?ia European? pentru Cercet?ri Nucleare (CERN). Dar energia rezultat? din coliziune va fi de 14 Tera electron/vol?i (TeV), putând s? genereze „g?uri negre“ artificiale care ar înghi?i P?mântul, ba chiar ?i întregul Univers

In 2000, trebuia sa murim din cauza unui cutremur. In 2012 vom muri din cauza unei comete care se va izbi cu rautate de Pamant. Vom mai muri cand va veni Iisus Cristos pe Pamant. Dar pana atunci, vom muri pe 10 septembrie din cauza unui experiment desfasurat la 100 de metri sub pamant (a dracu oameni, nu stiam ca au 9 vieti ca si pisicile)

Laboratorul respectiv se afla la 100 de metri sub pamant la granita dintre Franta si Elvetia. Se va face un experiment sa vada daca vor putea sa refaca (,) conditiile Big Bang-ului. Dintr-un tub lung de 30 de km se preconizeaza ca se vor forma gauri negre care vor inghiti Pamantul.

Daca la ora asta nu puteti gandi la scara larga va dau un exemplu mai mic:

Mergeti la toaleta si faceti un poo (caca, pentru romani), dar in ziua precedenta ati mancat o delicioasa pizza cu gandaci vii. Dupa ce v-ati facut treaba, gandacul a revenit la viata si a inceput sa manance rahatul.

Morala postului:  You know that bullshit. Ne reauzim pe 11 septembrie, dimineata. Numai bine.